Prof. univ. dr. Dan Selişteanu, decan Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică: „Absolvenții noștri se angajează pe piața muncii”


Luiza Feroiu: Cum vedeți reușita obținerii acestui post de decan?
 
Dan Selișteanu: Consider că este un post obținut, pe de o parte, ca urmare a unei cariere lungi aici, la facultate – sunt încă din 1991 cadru didactic al acestei facultăți –, iar pe de altă parte, consider că am avut susținerea tuturor colegilor mei, care speră să mă descurc în această funcție de decan și eu sper să nu le înșel așteptările.
L.F.: Care au fost motivele care v-au determinat să candidați?
D.S.:În primul rând, facutatea noastră, una dintre facultățile cu domenii de vârf în domeniul ingineriei, este o facultate căutată de candidați. Absolvenții noștri se angajează pe piața muncii. Sunt, însă, necesare o serie de îmbunătățiri ale planurilor de învățământ, ale programelor analitice, unele îmbunătățiri structurale în facultate și prin urmare, considerând că împreună cu echipa de conducere pot să fac acest lucru, am decis să îmi depun candidatura și, în final, am și reușit să obțin acest post.
L.F.: Ce planuri aveți pentru facultate?
D.S.:În planul managerial, am abordat mai multe direcții specifice pentru activitatea noastră. Una dintre activități este orientată pe didactic. Aici urmează să transformăm planurile de învățământ, să transformăm o serie de programe analitice, astfel încât să le acordăm la piața muncii. Sunt tot mai multe solicitări ale angajatorilor să modificăm structura curriculei pentru a veni în întâmpinarea nevoilor dumnealor și, de asemenea, doresc o restructurare în sensul  asigurării calității, dar și din punct de vedere al eficienței financiare, mă refer la activitatea didactică. O a doua componentă în planul managerial este legată de activitatea de cercetare. Noi, în domeniul ingineresc, am avut totdeauna o serie de contracte de cercetare, realizate fie la nivel național și nivel internațional prin competiție, fie contracte cu firmele, cu companiile și doresc ca în viitor să accesăm cât mai multe instrumente de finanțare în domeniul cercetării. Unele dintre ele sunt orientate pe fondurile europene, mă refer la infrastructură de cercetare și alte activități de cercetare, iar altele sunt competițiile naționale, destul de multe, care se derulează și în acest moment, sunt mulți colegi de-ai noștri care au depus proiecte pentru astfel de contracte de cercetare. De asemenea, o componentă importantă o reprezintă baza materială și infrastructura din acest campus. Complexul Electrotehnică necesită o serie de reabilitări. Atât turnul, cât și celelalte clădiri din campus trebuie să fie reabilitate. Din acest motiv, se va depune un proiect pe fonduri structurale, pe POR, care va consta în reabilitarea acestui campus și mă refer aici la reabilitarea clădirilor, la amenajări interioare, la săli de curs, la dotări cu echipamente. Este o componentă importantă și, dacă dorim să pregătim ingineri în domeniul de vârf, în domeniul IT, trebuie să le asigurăm și condițiile necesare.
„Vom încerca să reînființăm cantina de la parter, din această facultate.”
L.F.: Care ar fi principalul aspect care trebuie schimbat?
D.S.: Cel mai important este legat de această bază materială și de infrastructură. În acest moment, multe dintre sălile noastre sunt improprii pentru activitatea didactică. Turnul are anumite probleme, chiar și de rezistență. Din acest motiv este urgent să depunem acest proiect major, să-l câștigăm și să realizăm reabilitarea campusului.
L.F.: Ce părere aveți despre situația actuală a căminelor?
D.S.: Căminele noastre au fost modernizate. La câteva dintre cămine sunt condiții mai bune chiar decât în străinătate. Deci, studenții, în tot complexul de la Mecanică, dispun de condiții foarte bune, iar la noi, la căminul 10, sunt, de asemenea, condiții bune. Aici se mai poate îmbunătăți. Avem o catină foarte bună la Mecanică, mă refer la toată Universitatea. Deci, stăm bine și, din câte știu, suntem printre puținele universități care acoperă necesarul de cazare la cămine pentru studenți.
L.F.: Sunteți mulțumit de serviciile oferite de cantină?
D.S.: Da. Ceea ce dorim, însă, în viitor este să înființăm o unitate, o cantină și la noi în facultate, pentru că studenții și cadrele didactice au ore aici, în acest campus şi este mai dificil să se deplaseze până la Mecanică pentru masa de prânz şi să se întoarcă. 
L.F.: Ce le-ați transmite tinerilor care vor să aplice la această facultate?
D.S.: Dacă doresc să devină ingineri în domenii de vârf, în domenii IT, dacă doresc să fie angajați în firme de prestigiu, care funcționează și aici în Craiova, cu salarii atractive, dacă hobby-ul lor este legat de inginerie și mai ales, de ingineria IT, de automatică, de electronică, de robotică, atunci îi invit să vină la noi la facultate, pentru că nu vor fi dezamăgiți.
L.F.: Una dintre specializări are admiterea pe bază de dosar. De ce este diferențiată de celelalte trei specializări?
D.S.: Este adevărat. Noi am început de acum un an un program progresiv, prin care revenim la examenul de admitere la matematică sau la informatică. Am început acest lucru anul trecut, cu cea mai căutată specializare a noastră, specializarea de Calculatoare română și Calculatoare în limba engleză, am extins în acest an la următoarele specializări Automatică, Ingineria sistemelor multimedia, respectiv Electronică aplicată, și dorim și anul viitor să extindem și să finalizăm acest program progresiv și cu specializarea de Mecatronică și robotică, care a avut o căutare ceva mai slabă.
L.F.: Examenul scris contează acum 70%. Este o modificare a ofertei educaționale. De ce ați ales această schimbare?
D.S.: Vă spuneam că am început de anul trecut cu introducerea examenului scris în pondere de 70%, pentru că noi avem nevoie de studenți de calitate și dorim să punem un filtru suplimentar și să ne asigurăm că vin către facultatea noastră cei care au competențe în matematică și în programare și ne asigurăm, astfel, că cei care vin la noi la facultate au un anumit nivel.
L.F.: La specializarea cu predare în limba engleză cum decurg lucrurile? Studenții sunt implicați?
D.S.: Da. Aici, la specializarea Calculatoare în limba engleză, cursurile se țin în limba engleză. Studenții sunt implicați. Eu consider că este una dintre cele mai bune specializări ale facultății. Mai mult, în ultimii ani, deși sporadic, am avut și studenți din exterior care au venit și au studiat la această specializare cu predare în limba engleză. Este mai accesibil. Noi așteptăm pe de o parte elevi absolvenți de liceu, care au competențe în limba engleză și doresc în viitor și angajarea la anumite firme, care toate solicită cunoștințe solide în limba engleză, iar a doua opțiune este pentru atragerea unor studenți străini din Uniunea Europeană și nonUE. Le oferim studenților de la specializarea Calculatoare în limba engleză, dar nu numai, o serie de burse Erasmus și există posibilitatea de schimb de experiență, de mobilitate în multe țări din Uniunea Europeană, cu care noi avem contracte.
L.F.: Facultatea a oferit consultații pentru bacalaureat. Cum a decurs totul? Au venit elevi?
D.S.: Da, au venit. Colegii noștri de la departamenul de Matematici aplicate, cu care noi colaborăm atât pentru cursurile din planul de învățământ, dar și pentru pregătirea admiterii, precum și colegii de la Calculatoare au oferit cursuri de pregătire în domeniul matematică și informatică și am înțeles că au venit destui elevi de la liceele din Craiova pentru a face această pregătire suplimentară. I-a ajutat și pe partea de bacalaureat și îi ajută și pentru concursul care se va desfășura în iulie.
L.F.: Mulți dintre ei s-au gândit poate că vor deja să aplice la acestă facultate.
D.S.: Exact, s-au gândit să aplice și au vrut să vadă cam care este trendul, care sunt subiectele, pentru că noi facem subiecte de tip bacalaureat.
L.F.: Ce oferă în plus facultatea de A.C.E. din Craiova față de celelalte facultăți de profil din țară?
D.S.: Aș răspunde în primul rând tocmai prin a spune că oferă din punct de vedere al curriculei absolut același lucru. La nivelul Automaticii și Calculatoarelor, în această țară s-a ajuns la o unificare a planurilor de învățământ. Deci, avem planuri comune în proporție de 70-80% cu toate centrele mari: București, Iași, Timișoara, Cluj. Deci, din acest punct de vedere, învață pe aceleași planuri de învățământ. Într-adevăr, centrele din București, Timișoara, Cluj sunt puțin mai atractive, în special prin firmele care sunt plasate în aceste orașe și care atrag foarte mulți absolvenți, dar se observă în ultimii ani că și piața de aici, mă refer la firmele IT, este într-o creștere exponențială. Aș spune că în acest moment cei care sunt bine pregătiți și termină Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică au posibilitatea de angajare imediată la firme puternice, multinaționale, în expansiune din domeniul IT.
„Vom înmâna și un titlu de Doctor Honoris Causa”
L.F.: Absolvenții acestei facultăți au o rată de absorție foarte mare pe piața muncii. Care este secretul acestui succes?
D.S.: Succesul este datorat în primul rând situației pe piața IT. Este aproape evident faptul că în România, piața de IT este una dintre piețele-motor ale creșterii economice. De asemenea, o a doua piață importantă este piața de Automotive. Cele două coroborate acționează aici, în Craiova. Pe de o parte, avem Fordul pe automotive cu foarte multe companii pe orizontală, pot să spun foarte multe, e și Kirchhoff, Johnson și multe altele. Avem componentă de automotive în IT, cum este Hella aici, cum este Continentalul în Sibiu, care, de asemenea, absoarbe absolvenți, și firmele de IT: Ubisoft, IT SIX, NetRom, Pirelli IT, Sintec Media, Nimsoft. Există, de asemenea, și firme în domeniul feroviar, Softronic, Reloc ş.a. Toate aceste firme angajează absolvenții facultății noastre. Din acest motiv rata de absorție este mai crescută față de alte facultăți.
L.F.: Care ar fi principalul succes al facultății în acest an?
D.S.: Eu aș spune că suntem una dintre facutățile din Universitate, care, nu numai că avem o situație financiară foarte bună, în sensul că, din punct de vedere managerial, situația facultății este foarte bună, dar ne mândrim și cu această absorție a absolvenților pe piața muncii și aș vrea să adaug că în acest an, vom avea în 6 și 7 octombrie o manifestare deosebită și anume sărbătorim 50 de ani de învățământ de automatică în Craiova. Cu această ocazie, noi vom invita nu numai personalități din țară (decani, directori de departamente), ci și absolvenți ai facultății, firme de profil. Vom înmâna și un titlu de Doctor Honoris Causa. Vor fi evenimente deosebite și sperăm ca toată comunitatea academică să sărbătorească alături de noi în 6 și 7 octombrie.
L.F.: Cum relaționați cu studenții?
D.S.: Ca decan consider că relaționez foarte bine. Nu numai eu. În echipa de conducere avem și un prodecan, care se ocupă cu problemele studențești, domnul profesor Marius Marian. Avem o relație foarte bună cu asociația studențească din facultatea noastră, OSACE. În structurile de conducere există reprezentanți ai studenților, atât în biroul Consiliului Facultății, cât și în Consiliul Facultății. Până acum, lucrurile merg bine. Există anumite solicitări ale studenților. Noi le răspundem. Ne-am implicat și în multe manifestări, cum ar fi Zilele tehnicii studențești, organizate de către OSACE, care au avut un succes deosebit. Au fost studenți invitați din toată țara. Vreau să vă spun că avem echipe de studenți care participă la concursuri internaționale și obţin cele mai importante premii.  
L.F.: Cum vedeți trecerea de la prodecanat la decanat?
D.S.: Eu am avut experiență de 4 ani în calitate de prodecan cu activitatea de învățământ și cu cercetarea și, prin urmare, deja cunoșteam o serie de probleme de managament, administrative, iar trecerea nu mi s-a părut dificilă, cel puțin până în acest moment. Vom vedea ce se va întâmpla în continuare, pentru că problemele majore de abia acum vin: admiterea la facultate, apoi încheierea anului universitar în toamnă cu toate examenele de finalizare de studii (și acum sunt în vară și în toamnă, la licență, la master), admiterea la doctorat. Sunt foarte multe probleme și sper să le gestionez bine împreună cu echipa de conducere.
L.F.: Care a fost cel mai dificil moment în cariera dumneavoastră?
D.S.: Cel mai dificil a fost, într-un fel, intrarea, examenul de asistent. M-am pregătit foarte mult pentru acest examen. A fost un examen dificil, dar am reușit să-i conving pe colegii mei că sunt valoros și că pot să am o carieră universitară corespunzătoare. Și doctoratul a fost dificil, dar doctoratul a presupus o activitate pe parcursul mai multor ani și, prin urmare, mi-am pregătit-o fluent, fără probleme.
L.F.: Sunteți autorul multor articole științifice, cărți, manuale. Această activitate foarte bogată este un atu în carieră? Vă ajută?
D.S.: Da. În activitatea noastră suntem obligați, de fapt, să împletim activitatea didactică cu  activitatea de cercetare. Într-un fel, este o paradigmă, în sensul că noi desfășurăm activitatea de zi cu zi (pentru care suntem plătiți direct) cu studenții și avem o activitate didactică, dar, de exemplu, promovările pe posturi superioare (asistent, lector, conferențiar, profesor) se realizează pe baza activității de cercetare. Mai mult, prin acestă activitate de cercetare avem posibilitatea să câștigăm proiecte, deci să aducem finanțare, atât pentru realizarea unei infrastructuri de cercetare și pentru dotări care merg și către studenți, către masteranzi, doctoranzi, dar și pentru alte activități.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *