Dumitru Prunariu este primul şi singurul român care a zburat în spaţiul cosmic la vârsta de 29 de ani. A participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spaţial Soiuz „Intercosmos”. În spațiul cosmic, a petrecut 7 zile, 20 de ore și 42 de minute. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova, în urma ceremoniei desfășurate joi, 1 noiembrie, în Aula „Mihai I al României”. Cu această ocazie, i-am adresat câteva întrebări românului care a văzut Pământul de departe, deasupra tuturor.
Bianca Stângă: La ce vârstă aţi avut primul contact cu aviaţia?
Dumitru Prunariu: Cred că primul contact l-am avut pe la 4-5 ani, când mă uitam pe cer şi admiram avioanele şi mă tot întrebam de ce zboară.
B.S.: Ce sentimente v-au încercat în momentul în care aţi fost anunţat că dumneavostră veţi fi acela care va ajunge în spaţiu?
D.P.: În primul rând, am simţit o responsabilitate. Eram conştient de faptul că momentul este istoric, că România va intra în domeniul ţărilor care trimit oameni în spaţiul cosmic, iar eu trebuie să o reprezint. Pe lângă repsonsabilitate, bineînţeles, şi o onoare deosebită şi o mândrie pentru că una e să priveşti la ce fac alţii şi alta e să faci tu însuţi în premieră nişte lucruri.
B.S.: Cum decurgea o zi din viaţa unui astronaut?
D.P.: Dacă v-aş spune că decurge ca o zi normală la sol, ar fi puţin incomplet pentru că, deşi lucrezi după un ciclu de 24 de ore, după ceas, viaţa desfăşurată în imponderabilitate are alte conotaţii, alte aspecte legate de procesele de zi cu zi, de oră cu oră. Altfel se desfăşoară şi o masă în spaţiul cosmic, şi toaleta în spaţiul cosmic, dar şi activităţile ştiinţifice. Totul pluteşte şi trebuie să controlozi totul în acest mediu imponderabil.
B.S.: Cum arăta Pământul de sus?
D.P.: Oh, super! Cred că m-aş mai duce de 1000 de ori numai să văd Pământul din spaţiul cosmic. Este superb! E un lucru să-ţi vezi propria casă, planeta natală de jos, picioarele pe ea, şi alta să o vezi în întregul ei, de acolo, de sus, ca un tot unitar.
B.S.: Pe o scară de la 1-10, cât de intensă a fost pregătirea psihologică pentru celebrul eveniment?
D.P.: Pregătirea psihologică reprezintă unul dintre elementele principale ale pregătirii oricărui candidat, de fapt, pentru că în Cosmos sunt trimişi oameni cu un psihic stabil, oameni care pot să facă faţă unor situaţii speciale oricând şi sunt antrenaţi să facă acest lucru. Aş putea spune că pregătirea psihologică prin diverse activităţi care o implică ar putea reprezenta chiar nota 10.
B.S.: În timpul în care aţi fost deasupra tuturor, v-aţi gândit la posibilitatea că aţi fi putut să vă pierdeţi viaţa?
D.P.: Da, dar o astfel de abordare nu este nici productivă şi nu este nici preponderentă pentru că, în primul rând, prin pregătirea pe care o ai, prin cunoaşterea foarte bună a tehnologiei, prin modul în care este construită acea tehnologie, este făcută să salveze oameni şi să le ofere condiţii optime în spaţiul cosmic. Desigur, în subconştient există şi gândul acesta, dar nu-i acorzi mare atenţie.
Mariana Costache: În viitorul apropiat, credeţi că va exista posibilitatea ca România să trimită un al doilea român în spaţiul cosmic?
Dumitru Prunariu: Nu în viitorul apropiat.
M.C.: Ce părere aveţi despre directiva semnată de Donald Trump, în baza căreia astronauţii americani vor fi trimişi din nou pe Lună şi chiar pe Marte?
D.P.: Directiva semnată de Donald Trump se referă la separarea forţelor spaţiale din Air Force şi din alte structuri ale armatei americane. Aceasta nu are legătură cu trimiterea oamenilor pe Lună sau spre Marte. Desigur, programul NASA, de a relua explorarea Lunii şi de a trimite oameni pe Marte este mai vechi şi continuă. Pe lângă aceasta, o serie de iniţiative private cum sunt cele ale lui Elon Musk, SpaceX, Jeff Bezos cu firma Blue Origin de a trimite oameni pe Marte sunt foarte avansate.
M.C.: Dacă vi s-ar oferi ocazia de a pleca în Cosmos, ce planetă aţi explora şi de ce?
D.P.: Cred că aş pleca până pe Lună, că e puţin mai aproape şi la vârsta mea ar fi mai greu să mă duc pe Marte, dar dacă aş avea suficientă forţă m-aş duce şi pe Marte. Este o planetă plină de surprize.
M.C.: Sunteţi convins sau sceptic în ceea ce priveşte existenţa formelor de viaţă extraterestră în Univers?
D.P.: Sunt absolut convins că viaţa există şi în alte părţi din Univers. Este absurd să considerăm că doar pe această planetă micuţă dintr-un sistem stelar mediu există viaţă. Se consideră, în general, că viaţa este universală şi se dezvoltă acolo unde găseşte condiţii favorabile. În mod sigur, în Univers există şi alte zone cu condiţii favorabile. Că această viaţă nu este sub forma pe care o cunoaştem, poate să fie la fel, poate să fie altfel, fiinţele ar putea să arate cu totul altfel, asta e cu totul altă problemă, dar viaţa există.
M.C.: Ce vă intrigă cel mai mult atunci când vă gândiţi la spaţiul cosmic?
D.P.: E greu de spus. Modul iraţional în care a fost abordat în primele decenii de explorare al lui, pentru a genera acum probleme majore în emiterea unor reglementări internaţionale pentru a proteja spaţiul cosmic, al face sustenabil pentru perioade lungi de timp, pentru a putea fi utilizat şi de generaţiile următoare.
M.C.: Ce priorităţi are acum singurul român care a zburat în Cosmos?
D.P.: Acum sunt într-un maraton continuu. Sunt implicat în activitatea unor oraganizaţii internaţionale, reprezint România în cadrul comitetului delegaţiei internaţionale al Agenţiei Spaţiale Europene, îl reprezint în cadrul ONU. Chiar în vara aceasta am fost numit vicepreşedintele unui grup de lucru care o să stabilească agenda spaţială a ONU pe anul 2030. Am priorităţi imediate şi cu responsabilităţi mari.