de Iulia Lăcriceanu
Cum ar fi să avem studenţi politicieni? Un guvern format doar din tineri, fiecare cu specializarea lui, desigur. Poate că ar fi buni confidenţi, ar fi ceva mai promiţători şi ar tinde pe bune spre dezvoltarea naţională. La capitolul decizional am sta mai problematic pentru că, drept urmare a temperamentului vulcanic specific vârstei şi hormonilor, poate că s-ar lua anumite rezoluţii riscante.
Să se trezească întreaga suflare românească în faţa unui preşedinte cu început de calviţie şi o tentă de strabism, student la Sociologie. Asta pentru o relaţionare cu rezultate mai bune. Totuşi, la fel de bine s-ar descurca un învăţăcel în Psihologie. Să vedem un prim-ministru ce studiază Dreptul, convins că rezolvă una dintre problemele de care ţărişoara se zbate aprig să scape. Cu peniţa de la stilou ar tăia capetele care îşi lasă de prea multe ori chipiul să cadă în dizgraţie.
O domnişoară blondă, cochetă, bursieră la Turism s-ar descura ideal la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. De data aceasta ar fi mâna dreaptă a Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, un tânăr proaspăt absolvent al Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri. Împreună, ar transforma alma mater într-o ţară în care turiştii străini s-ar înghesui să îşi petreacă sejururile la triplu preţ şi mai puţin confort. Trebuie să scoatem şi noi safteaua de undeva.
Într-un final, România va avea spitale cât să-i ajungă şi tehnici specializate, cât să descopere leacul împotriva cancerului. De asta va avea grijă medicinistul de serviciu. De Afacerile Externe se va ocupa un student care a promovat doi ani într-unul singur, la RISE (Relaţii Internaţionale şi Studii Europene), bun prieten şi partener de golf cu Dominique de FMI.
Dacă am panorama o ţară ficţională în care toate lucrurile să stea aşa, cine ar auzi, ar zice că Spielberg are un copil din flori rătăcit prin România cu un scenariu. Dar să nu fim retrograzi şi să ne imaginăm! De-aia suntem studenţi, să promovăm nonconformismul şi visarea. Dream on!