„Îți trebuie răbdare” ,primul îndemn al Ștefaniei Anica, dirigintă a unei clase de profesională de la Liceul I.C Brătianu, București. Am stat de vorbă cu ea în ideea de a înțelege viziunea unui profesor debutant care s-a lovit de o provocare în viața profesională: predarea la o clasă de băieți, și mai apoi școala online. Am aflat cum stau lucrurile prin ochii unui cadru didactic dedicat aflat la început de drum. Cum să gestionăm problemele din poziția unui profesor tânăr și care este de fapt adevărul despre clasele de băieți. „Nu cred ca ar trebui sa consideram că o clasă preponderent sau complet compusă din băieți este una care să pună probleme unui profesor”, răspunde ferm Ștefania Anica.
Este vârsta un dezavantaj?
„Vârsta poate fi un dezavantaj daca permiți lucrul acesta. La fel ca și un profesor, elevii vor încerca să testeze limitele unui profesor. Primul lucru pe care îl fac într-o clasă noua e să îmi subliniez statutul în raport cu elevii și să îmi impun anumite limite fără a crea impresia de rigiditate și distanțare față de copii. Asta cred că ar trebui sa facă orice profesor indiferent de vârstă.”
Sesizați o diferență a performanței la clasa de băieți?
„Consider că orice elev, indiferent că este fată sau băiat, poate să facă performanță atât timp cât are o înclinație față de o materie și este susținut atât de profesori cât și de părinți. Pentru că predau și la clase de profesională am observat o oarecare descurajare legată de capacitatea lor de învățare. Această descurajare vine din partea persoanelor în care copii îți pun cel mai mult încrederea și anume părinții și chiar și profesorii. Am fost intrigată să observ că majoritatea copiilor din clasele de profesională afirmau că nu au învățat engleza (materia pe care o predau) deoarece oricum „nu îi duce mintea” și nu o sa aibă nevoie de ea. Am încercat să îmi dovedesc mie și lor că nu ei sunt problema ci că au nevoie doar de puțin mai multă răbdare și atenție. Si am observat schimbări pozitive.”
Implicarea dvs. le oferă curaj?
„Acești copii au doar nevoie de creștere a stimei de sine. Implicarea oricărui profesor si in special a părinților îi ajută enorm. Trebuie să încetăm să mai punem copiii pe categorii: copilul care nu poate, copilul eminent, copilul mediocru, copilul problemă, etc.Asta nu face decât să îi resemneze pe copii și sa le scadă dorința de a evolua. Consider că fiecare copil trebuie încurajat să își găsească singur o cale în viață. Clasele de profesională, în ciuda preconcepțiilor, sunt la fel de utile și necesare ca și oricare altă clasă. A învăța o meserie este într-adevăr, cu riscul de a folosi un clișeu, brățară de aur.”
Cum gestionați cursurile online?
„Raportându-mă strict la liceu, am observat în primul rând dezamăgirea elevilor legat de învățarea online și dorința de a reveni la învățarea în școli. În mediul online elevii se simt foarte descurajați să învețe. Confortul de acasă este din păcate mai mult un inamic al procesului învățării decât un ajutor. Elevii se trezesc, dau drumul la laptop sau tabletă din pat, opresc camera și microfonul și astfel se deconectează complet de idea de mediu educațional. La orele mele încerc pe cât posibil să îi fac pe aceștia să vorbească și să converseze cu mine sau cu colegii pe baza lecției pentru a menține pe cât posibil atenția și concentrarea acestora. Nu este neapărat ușor, dar nici imposibil. Fiecare profesor se străduiește din greu și se adaptează așa cum poate la schimbările ce apar. De asemenea și elevii trec printr-o perioadă de deznădejde și au nevoie de tot sprijinul și încurajarea profesorilor, fie că vorbim de băieții sau fete.”