Scriitorul Stelian Tănase a prezentat noul său roman intitulat „Marele incendiator. Cronica unui fapt divers” în faţa câtorva zeci de cititori din Craiova cu care s-a întâlnit, în data de 11 octombrie, în Sala Oglinzilor a Muzeului de Artă.
Apărut recent la Editura Corint, romanul este, în primul rând, o poveste de dragoste între Zoe, o jurnalistă interesată de faptul divers, și Vivi, un fotograf cunoscut. Acţiunea se petrece într-un București ce se confruntă cu problemele începutului anilor 2000, una dintre acestea fiind cea a câinilor maidanezi. Romanul este un “love story” clasic, cu toate ingredientele specifice, o iubire adevărată care, din cauza limitelor epocii, nu se poate împlini.
“În ‚Marele incendiator..’ se observă că Bucureștiul devine un personaj picanteresc, căruia autorul îi cunoște toate colțurile și realizează o geografie simbolică surprinsă și evidențiată de Andreea Răsuceanu în lucrarea ‚Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului’. „În romanul prezentat astăzi sunt zugrăvite moravurile societății contemporane, o lume caragialescă, o satiră, o frescă văzută de cronicar în mod original. Acțiunea romanului pendulează în jurul cuplului shakespearian: Vivi – un fotograf idialist, freelancer și Zoe – o jurnalistă dedicată, care se ocupă de rubrica fapt divers a marelui cotidian ‚Aurora’. Cei doi îndrăgostiți trăiesc într-o societate sterilă, degradată moral, ce se ghidează după rânduieli anacronice, balcanice. Astfel, cei doi vor fi condamnați să-și salveze propria lume. Romanul are un pronunțat aspect cinematografic și sunt sigură că nu sunt singura care și-ar dori să vadă ‚Marele Incendiator..’ pe marile ecrane, evident, în regia și scenariul lui Stelian Tănase”, a spus cronicarul literar Carmen Făgețeanu la lansarea cărţii.
Autorul cărţii le-a dezvăluit cititorilor că dorinţa sa a fost să scrie o poveste, cu cap și coadă, pe care orice cititor să o poată înțelege și să o poată povesti altora. „Pentru mine e foarte important să am cititori, să mă fac înțeles și să primesc feedback de la cititori. Cartea trebuie să o lași în sertar să se dospească, să-și facă acest test a timpului. Ele au destinul lor. Mamele știu: copilului tău îi poți da tot, nu și norocul. Aşa e și cu cărțile: le dai tot sufletul, ai muncit cât ai putut, nopțile, zilele, ai renunțat la viața normală, stând între patru pereți ani și ani de zile. Îți sacrifici viața ca să scrii literatură. Nu știu ce destin o să aibă acestă carte, cum nu știu ce destin vor avea și cărțile din urmă.”
Stelian Tănase a mai spus că romanul a fost scris timp de 15 ani, întrucât cărțile trebuie puse la sertar, ca să treacă testul timpului și apoi publicate. Acesta a dezvăluit că romanul a fost refuzat de mai multe publicații, însă este obișnuit cu asta… “ceea ce nu înseamnă că sunt mai puțin scriitor”, precum şi faptul că Gimi, câinele său în vârstă de 11 ani, a murit din cauza cancerului la plămâni și acest eveniment este unul din motive pentru care a scris romanul. “Am început să scriu pentru a mă vindeca”. Astfel, în această carte este o furie nu a personajului, ci mai degrabă a autorului. Spune că ”este cartea unei traume”.
Acesta a povestit și despre împrejurările în care scrie: este în compania a două pisici și a unui câine, care nu scot nici un cuvânt și din acest motiv foarte puțin vorbește. “Acesta e universal meu. Tac și scriu”.
Tănase spune că a fost o perioadă în care a scris şi nu a publicat nimic, iar acum are câteva cărţi în sertar. Următorul roman pe care îl va publica în scurt timp se numeşte “Sunt un copil al războiului rece”.
Scriitor, jurnalist şi politolog, Stelian Tănase s-a născut la 17 februarie 1952, în Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti (1977), este doctor în sociologie politică (1996), scriitor, eseist, istoric, om politic, politolog, publicist, analist politic dar şi om de televiziune. Este visiting professor la UCLA (1997), bursier Fullbright la New School for Social Research (1997).
A debutat ca romancier în 1982 cu „Luxul melancoliei” (Cartea Românească, reeditat în 1993). Între 1983 şi 1989 i s-a interzis publicarea a două romane. După 1989 i-au apărut „Corpuri de iluminat” (roman 1990, 1998), „Şocuri şi crize” (articole politice, 1993), „Playback” (roman, 1995, 2004), „Ora oficială de iarnă. Jurnal 1986-1990” (1995), „Sfidarea memoriei (convorbiri cu Alexandru Paleologu)” (1996), „Revoluţia ca eşec. Elite & societate” (studii politice, 1996), „Anatomia mistificării. Procesul Noica-Pillat” (1997, 2003), „LA vs NY. Jurnal american” (1998), „Elite şi societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej” (1998), „Miracolul revoluţiei” (1999), „Acasă se vorbeşte în şoaptă” (2002), „Zei şi semizei. La început de secol” (2004). În 2008 şi-a lansat volumul ‘Maestro’, apărut la Editura Polirom, în care aduce un omagiu autorului său preferat, Camil Petrescu. La aceeaşi editură, au mai apărut, de acelaşi autor, următoarele volume: ‘Revoluţia ca eşec. Elite & societate’ (studii politice, 1996), ‘L.A. vs. N.Y. Jurnal american’ (1998) şi ‘Corpuri de iluminat’ (ediţia a III-a, 2004).
La începutul anului 2008, la Editura Spuyten Duyvil din SUA, i-a apărut cartea „Auntie Varvara’s Clients: Clandestine Histories”/”Clienţii lu’ tanti Varvara: istorii clandestine”, tradusă în engleză de Alistair Ian Blyth („Tanti Varvara” este numele dat Siguranţei în jargonul militanţilor.
În afară de activitatea scriitoricească, desfăşoară o amplă muncă de documentare, realizând scenarii şi filme, printre care şi serialul pentru televiziune „Bucureşti, strict secret”, care are 32 de episoade. Acest serial documentar a fost premiat de Asociaţia Profesioniştilor din Televiziunea Română.
Scriitorul Stelian Tănase a coordonat colecţia Editurii Polirom, „Istorii subterane’ lansată în 2008.
În perioada ianuarie-decembrie 1990, a fost redactor-şef al revistei ’22’, iar în septembrie 1990 a devenit membru în Comitetul Director al Asociaţiei Ziariştilor din România (AZR). Din 1992, este director al revistei de ştiinţe politice ‘Sfera politicii’.
Stelian Tănase s-a implicat în campania de desecretizare a dosarelor păstrate în arhivele Securităţii.
A realizat emisiunea radiofonică ‘Conversaţia de joi seara’, la Radio Contact, şi mai multe emisiuni de televiziune: ‘2 plus 1’ şi ‘Orient express’ la Antena 1, ‘Maşina de tocat’ la TVR 1, ‘Zece şi un sfert’, ‘Zece fix’, ‘Tănase şi Dinescu’şi ‘3X3’ la Realitatea TV.
A fost distins cu numeroase premii de televiziune şi premii literare şi este realizator al unor talk-show-uri pe teme politice sau culturale. În 2008, Stelian Tănase a primit distincţia Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România (APTR) pentru „Documentar politic”.
La 20 decembrie 2013, Stelian Tănase a fost numit în funcţia de director general interimar al Societăţii Române de Televiziune (SRTV), iar la 1 aprilie 2014, a fost validat de plenul Camerelor reunite, membru titular al Consiliu de Administraţie al SRTv.