Alexandru-Brăduţ Ulmanu, jurnalist online, scriitor şi trainer, este preocupat cu studiul noilor media, dovadă şi ultima sa cercetare: Cartea feţelor, revoluţia facebook în spaţiul social. Despre jurnalismul online are numeroase studii atât în ţară, cât şi în străinătate.
Ce loc ocupă online-ul în presa românească, astăzi, puteţi afla din interviul următor.
Raluca Săcuianu: Cum vedeţi presa de azi?
Alexandru-Brăduţ Ulmanu: În România: neevoluată, dezorientată, lipsită de viziune.
R.S.: Cât de mult teren a câştigat online-ul în jurnalism, până în momentul de faţă?
A.B.U.:Dacă ne uităm la numărul site-urilor jurnalistice şi al oamenilor care lucrează pentru ele, ba chiar şi la volumul de publicitate, a câştigat mult teren şi cred că mulţi consideră că viitorul jurnalismului e digital. Deocamdată, însă, e o creştere care nu se manifestă şi printr-un conţinut evoluat.
R.S.: Care este viitorul ziarelor?
A.B.U.:Nu sunt Mafalda, însă cred că ziarele vor exista în continuare, într-o anumită formă, multă vreme de acum înainte.
R.S.: Suntem pregătiţi pentru trecerea pe online?
A.B.U.:Depinde din ce perspectivă privim lucrurile. Publicul, sau o mare parte a publicului e pregătită, dovadă creşterea consumului digital. Creatorii şi în special comercianţii de conţinut sunt mai puţin pregătiţi, pentru că trebuie să găsească un model de business nou, care să înlocuiască modelul profitabil de până acum. Deocamdată, căutarea continuă.
R.S.: Ce-i lipseşte presei, în momentul de faţă?
A.B.U.: Pe plan mondial, presei îi lipseşte un nou model de business la fel de eficient ca cel care se năruie în aceşti ani. În România, lipsesc manageri cu viziune şi, din această cauză, lipsesc jurnalişti pregătiţi pentru viitor. Şi din această cauză lipseşte conţinutul de calitate. Ceea ce nu înseamnă că nu există şi oameni şi conţinut de calitate în presa română. Nu destui, din păcate.
R.S.: Există jurnalişti online?
A.B.U.: Desigur.
„E mai puţin important pe ce scriem, contează mai mult ce scriem”
R.S.: Cum scriem pentru presa online? Există diferenţe faţă de scriitura pentru presa scrisă?
A.B.U.: În această privinţă există numeroase studii, exemple, ghiduri şi manuale pe care nu pot să le cuprind într-un răspuns succint. E clar că există diferenţe, pentru că formate diferite înseamnă moduri diferite de a consuma informaţia, care trebuie, deci, transmisă diferit. Chiar în cadrul presei online există moduri diferite de a prezenta informaţia. Pe de altă parte, sunt de acord şi cu ideea că un text bun funcţionează (se citeşte) indiferent de suport.
R.S.: Print sau online? Ce alegeţi?
A.B.U.: Personal, sunt preocupat de modul în care noile tehnologii influenţează jurnalismul. Deci online. Dar consum în continuare şi presă scrisă.
R.S.: Care sunt avantajele aduse de mediul online?
A.U.: Din nou, e o întrebare la care se poate da un răspuns lung şi complex. Pe scurt, totuşi: interactivitate, convenienţă, convergenţa mediilor, imediateţe.
R.S.: De ce vă temeţi în momentul de faţă, în legătură cu gazetăria?
A.B.U.: De nimic :).
R.S.: Online-ul înseamnă dezvoltare? De ce da şi de ce nu?
A.B.U.: Da, pentru că tehnologia evoluează, societatea evoluează şi obiceiurile de consum se schimbă, iar jurnalismul online reprezintă efortul jurnaliştilor de a ţine pasul cu vremurile.
R.S.: După părerea dvs, ziarul tipărit va dispărea? În cât timp?A.B.U.: E greu de spus în cât timp, dar cred că la un moment dat ziarele nu vor mai exista în această formă, nu doar pentru că obiceiurile de consum se schimbă, ci şi pentru că evoluează tehnologia. Să nu uităm că hârtia reprezintă suportul, nu conţinutul, aşa cum lutul, să zicem, constituia suportul pentru conţinut pe vremea sumerienilor. Până la urmă e mai puţin important pe ce scriem, că e vorba de hârtie, plastic sau alte materiale – contează mai mult ce scriem şi cum e consumat conţinutul pe care îl producem.