2018 are o încărcătură multiplă pentru România, pentru cetățenii români, în special pentru studenţime. Pe lângă faptul că este omagierea centenarului Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, anul 2018 este anul pentru simularea parlamentului UE în România. Am vorbit cu câțiva studenți despre modul în care blocul acesta economic și politic al Europei sprijină mediul academic din România, cât și despre unele potențiale lipsuri ale sistemului european.
Mircea Ciorcan (medic stagiar, doctorand în cadrul Facultății de Medicină „Victor Babeș”, Timişoara) 
Cum vezi tu că ajută Uniunea Europeana mediul studențesc din România?
Beneficiul cel mai cunoscut de toți este programul Erasmus. Acest program ajută extrem de bine mediul studențesc de la noi, oferind schimbul de experiență între diferite țări și deschizând noi oportunități tuturor.
Ce ar trebui să facă UE și nu face pentru studenți?
Aici e mai dificil de răspuns, că trebuie făcute analize să se vadă ce e bine, ce e rău, ce se poate schimba, ce se poate îmbunătăți – introducerea de noi domenii de studiu în țară și apoi aplicarea studiilor atât pe piața internă a muncii, cât și recunoașterea acestor studii din noile domenii să fie accesibile pe piața muncii din UE ar fi un exemplu ok.
Oportunitățile oferite de UE studenților români
Ioana Alexandra Botoacă (studentă în cadrul Facultății de Studii Europene a Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca) 
Cum vezi tu că ajutăUniunea Europeana mediul studențesc din România?
În calitate de student la Facultatea de Studii Europene din cadrul Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, îmi pot exprima opinia despre ce înseamnă apartenența României la UE, referindu-mă strict la domeniul academic românesc.
Ei bine, având în vedere evoluția istorică și metamorfoza pe care Europa a suferit-o începând cu secolul trecut, Uniunea Europeana s-a dovedit a fi singura soluție benefică până acum, din toate punctele de vedere. Bineînțeles că acest demers diplomatic a adus schimbări asupra mediului academic autohton. De exemplu, pot menționa câteva beneficii vizibile și foarte utilizate de studenții români: deschiderea spre noi domenii de muncă adaptate pieței economice, posibilitatea de a aplica la orice instituție din UE pentru un loc de muncă, internship-urile organizate la nivel european, care au în vedere teme specifice, de interes pentru studenți, privilegiul de a relaționa uşor, nefiind discriminat, în orice stat UE, fiind considerat cetățean european; accesul la programele ERASMUS, care oferă studenților avantajul de a explora universitățile din întreaga lume, acordarea de burse la nivel european pentru diverse merite, accesul la noile tehnologii și noutățile domeniului IT, posibilitatea de a fi voluntar în orice organizație din UE, participarea la diferite tabere organizate vara la nivel european, studierea documentelor de specialitate direct de la sursă, indiferent de țara de proveniență și lista poate continua.
Ce ar trebui să facă UE și nu face pentru studenți?
Pentru mine, ca student român, care a studiat în Carrillo, sistemul de învățământ este tipic, beneficiile UE sunt un privilegiu. Câteodată nu conștientizăm diferența dintre noi, care suntem interconectați la orice informație, și alți tineri, care nici măcar nu visează la asta din alte state. Uniunea Europeană are în vedere o dezvoltare constantă din punct de vedere educațional, și asta este vizibil. Cred că pentru studenții români ar putea fi demarate proiecte specifice de promovare și mai mare și incluziune în mediile educaționale internaționale, programe de pregătire incluse în curricumul şcolar, promovarea ONG-urilor internaționale și posibilitatea de a le accesa după o perioadă de practică în cadrul lor. Posibilitatea de a accesa programele Erasmus și Work and travel în SUA fără necesitatea vizei. Cooperarea Guvernului cu UE pentru a pregăti vizite în instituțiile UE, organizate de facultățile de specialitate din România. Cea mai mare problemă, după mine, în România este informarea cetățenilor despre ce înseamnă UE, despre drepturile cetățeanului european și oportunitățile sale.
E cool să fii student UE
Teo Argint (Jurnalism, Craiova)
Cum vezi tu că ajutăUniunea Europeana mediul studențesc din România?
Ca student UE, pot participa la multe conferinţe/ dezbateri europene. Pot vizita Parlamentul European sau diverse instituţii europene printr-un exchange. Pot face stagii de practică în state europene cu putere economică, precum Marea Britanie, Franța, Suedia sau alte state nordice. Pot primi bursă europeană de studii.
Să nu mai vorbesc despre programul internaţional Erasmus, care mă ajută să studiez în străinătate, în orice alt stat membru al UE. În plus, o mare parte din costuri sunt acoperite, datorită unei burse lunare de câteva sute de euro. Mai e şi programul mega-cunoscut, AIESEC, organizaţie care, de asemenea, mă ajută ca student să călătoresc şi să mă dezvolt şi în afară.
Pe lângă dreptul la educaţie internaţională, am şi dreptul la liberă circulaţie, fără să fiu discriminat pe bază de naţionalitate. (lucru interzis de UE). Am şi dreptul să studiez la distanţă, dacă situaţia materială sau alte motive personale nu îmi permit să merg în ţara respectivă.
Un alt avantaj al faptului că sunt student UE este acela că, dacă mă hotărăsc să fac facultatea în Franţa, de exemplu, statul respectiv îmi va recunoaşte calificarea la nivel UE. Aşadar, am dreptul la o anumită certificare de la universitatea respectivă.
Ce ar trebui să facă UE și nu face pentru studenți?
Un dezavantaj este că dacă studiez în afară, iar apoi vreau să mă angajez în România, diploma obţinută într-o ţară străină nu îmi garantează un loc de muncă aici. Pentru că, din păcate, nu sunt foarte mulţi angajatori aici pe care să-i intereseze că ai obţinut o calificare afară.
Multinaţionalele da, acceptă. Dar dacă vreau să mă angajez în alt domeniu, ce fac? Mulţi angajatori din România poate chiar se tem că, dacă ai făcut facultatea în străinătate şi eşti specialist într-un domeniu, vrei funcţii mari sau salarii peste media pe care ei o pot oferi. (râde)
De aceea, cred că UE ar trebui să implementeze o regulă prin care calificarea din afară să conteze mult mai mult în ţara de origine, în cazul în care vrei să te întorci acasă. (Deşi asta ţine mai mult de statul din care provii. Pentru că altfel, rămâi într-o ţară străină, iar pentru ţara ta natală nu e bine. De asta nici tinerii nu se mai întorc şi se întreabă retoric „De ce m-aş întoarce?”). Plus că anumite domenii din străinătate nu se regăsesc şi în ţară!
În plus, UE ar trebui să îmi ofere mai mulţi practicieni străini la catedră. Dacă tot există programul Erasmus, exchange-ul ăsta care e valabil şi pt profesori, atunci să-i aducă. Pentru că vreau să văd şi cum se lucrează afară. Dacă nu ajung eu acolo să simt pe pielea mea, măcar să vină profesori care lucrează în domeniul pe care mi-l predau şi care să îmi explice cum stă treaba în străinătate. Să vină cu exemple din experienţa profesională sau cu studii de caz. Să vină, unde se poate, cu aparatură de afară, care nu se prea găseşte în România.
Iau ca exemplu jurnalismul, domeniul pe care îl studiez. Cred că pentru toţi studenţii care vrem să fim jurnalişti ne-ar interesa să vină un practician de afară, care să ne arate diferenţele dintre ţara lui şi a noastră, la nivelul presei. Să ne înveţe şi altceva decât ce se face în ţară. Să ne deschidă mintea. Dar în domeniul meu nu am întâlnit niciunul.
Costin Marinel Gheorghe (antreprenor, student Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Craiova)
Cum vezi tu că ajută Uniunea Europeana mediul studențesc din România?
În general, din câte știu eu, UE ajută cu acele programe gen Erasmus și altele de același tip, schimb de experiențe, vizite în alte țări etc. Însă din experiența mea de antreprenor, aș putea spune cu certitudine că UE ajută oamenii care vor să facă ceva în afaceri prin proiectele pe fonduri europene.
Ce ar trebui să facă UE și nu face pentru studenți?
Aici e puțin mai grea întrebarea, dar hai să încerc să răspund: din bani europeni se pot organiza conferințe pe diverse teme, programe științifice (bunăoară, studenţii văd cum e un domeniu nou care în România nu e, înțeleg mai bine cum se aplică teoria etc.), proiecte culturale mai multe.
Mircea Daniel Olariu (fost student în cadrul Universității „Eftimie Murgu” din Reșița)
Cum vezi tu că ajutăUniunea Europeana mediul studențesc din România?
Eu cred că bursele Erasmus și programul AIESEC sunt de folos pentru noi, ne ajută să descoperim și experiența celor din afară, având crescută paleta oportunităților.
Ce ar trebui să facă UE și nu face pentru studenți?
Intensificarea și mărirea programelor educaționale pentru ca studenții români să beneficieze și mai mult de oportunitățile oferite de UE.
