Epidemia de tutun este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice cu care s-a confruntat lumea, omorând peste 8 milioane de persoane anual. Mai mult de 7 milioane din decese sunt rezultatul direct al consumului de tutun, în timp ce aproximativ 1,2 milioane sunt rezultatul expunerii nefumătorilor la fumul de tutun ambiental – fumatul pasiv.
Fumatul este o boală care poate începe încă din copilărie și care dă senzația tinerilor că sunt adulți, devenind rebeli față de generațiile mai în vârstă. Presiunea anturajului joacă și ea un rol important. Inspirarea fumului de țigară de către nefumători este la fel de dăunătoare pentru sănătate ca fumatul propriu-zis. Acesta conține mulți vapori și particule, astfel încât inhalate, acestea sunt dăunătoare atât pentru fumător, cât și pentru persoanele din apropierea acestuia.
Ioana Cristina Șoșoi are 21 de ani și mărturisește că a încercat pentru prima dată să fumeze în clasa a VI-a, însă la 16 ani a devenit un obicei. Anturajul și alți factori, precum familia și problemele, au făcut-o să aibă acest viciu „În familia mea, aproape toți sunt fumători, deci eram familiarizată cu subiectul, iar în liceu aveam un grup de amici care fumau”. Într-un singur an a devenit dependentă, fumând jumătate sau chiar un pachet întreg pe zi. „Era ca o necesitate și începusem să îmi cumpăr pachete de țigări mai des”. În urma unui pariu, a reușit să nu mai fumeze, însă nu a durat decât o săptămână, iar în acest timp simțea constant nevoia de a aprinde o țigară, nu se putea concentra și era mereu nervoasă. Ea consideră că țigările pot diminua stresul pe moment, dar nu pot face problemele să dispară. De asemenea, țigara electronică nu este o variantă în ceea ce privește renunțarea la fumat deoarece „este la fel ca o țigară normală: creează dependență”.
Ana Dobre, psiholog și psihoterapeut, spune că „dacă observăm fumătorii, vom vedea că majoritatea sunt persoane cu un nivel de anxietate mai ridicat și care, de-a lungul vieții, nu au învățat să își controleze emoțiile, folosind metode de a se detașa. De asemenea, să muncești mult este tot o cauză a lipsei de control a emoțiilor. Când medicul spune că un fumător are o problemă gravă de sănătate, care i-ar cauza moartea, majoritatea fumătorilor pot să renunțe. Trebuie căutată motivația de a renunța și, în același timp, oamenii trebuie ajutați să învețe să își controleze emoțiile negative, să deprindă obiceiuri sănătoase de a se calma sau relaxa”.
O altă tânără, Raluca Mihaela Chiriș, are 24 de ani și spune că a început să fumeze din cauza anturajului. În primul an de facultate, pauzele dintre cursuri erau destul de mari, iar colegele obișnuiau să fumeze tot timpul, astfel că țigările au intrat serios în viața ei. De-a lungul timpului, a avut mai multe tentative de a renunța, însă ambiția nu a fost atât de mare „Cel mai mult am rezistat două săptămâni din cauza unei probleme medicale”. În unele momente, țigările o pot ajuta să scape de stres și să se relaxeze. Ea nu se consideră dependentă, afirmând că locul în care te afli te poate influența „Am zile în care nu fumez deloc, dar și zile în care termin un pachet în câteva ore”. Totodată, țigara electronică nu este, nici pentru ea, o variantă în ceea ce privește renunțarea definitivă, spunând că este un mod de a te minți singur și că cel mai important este să ai voință.
Voința este un pas către tratarea dependenței
În ceea ce privește beneficiile renunțării la fumat, psihologul Ana Dobre ne spune: „Dacă veți întreba orice fumător care a renunțat măcar pentru o perioadă de două-trei luni la fumat, cred că a putut observa pe pielea lui cât de bine este: de la starea psihică pe care ți-o dă sentimentul că poți controla un obicei și nu mai ești controlat de nicotină, până la ascuțirea simțurilor și o stare de sănătate mai bună.”
Dorina Martin are 57 de ani și a reușit să renunțe definitv la fumat. În ultimul an de liceu a încercat pentru prima dată „în pauze, făceam o țigară «poștă»”. La 28 de ani s-a apucat serios de fumat, ajungând la câteva pachete pe zi „De la un pachet la două-trei zile, am ajuns la trei pe zi, mai ales când lucram 16 ore la serviciu”. Ea mărturisește că nicotina o ajuta să se calmeze și să își țină nervii sub control în situațiile dificile. De-a lungul vieții, a avut perioade în care nu a fumat timp de doi-trei ani, dar din cauza stresului și a oboselii cronice, a reînceput. După o perioadă de patru ani în care nu a mai pus mâna pe țigări din cauza problemelor de sănătate, ea mărturisește că mereu are una în casă pentru „situații de urgență”. Sănătatea ei s-a îmbunătățit și a reușit să scape de tuse, iar obiceiul de a aprinde o țigară l-a înlocuit cu „dropsuri mentolate și ceva de ronțăit”, fapt care a făcut-o să ia în greutate.
Fumul de țigară conține peste 4000 de substanțe, multe dintre ele fiind toxice, mutagene, cancerigene și farmacologic active
„Nicotina din tutun, odată pătrunsă în organism, produce efecte de dependență farmacologică și psihologică, întreținând și perpetuând obiceiul fumatului. Din cele mai vechi timpuri, tutunul a fost folosit în tratarea durerilor de cap, astmului, gutei, durerilor de urechi, în timpul travaliului și chiar în tratarea cancerului. Să nu uităm, însă, că pe atunci se folosea tutun pur, pe când acum, pe lângă nicotină, în fumul de țigară sunt identificate substanțe toxice pentru organism, cum ar fi: metale grele, hidrocarburi policiclice aromatice, provenite din procesul de cultivare, prelucrare și conservare a tutunului. Nicotina pătrunde în sânge la câteva secunde de la inhalarea fumului și are efect imediat asupra stărilor emoționale negative. Nu trebuie, însă, să ne orientăm pe efectele imediate și să uităm de consecințele nocive pe termen lung.” ne sfătuieşte psihologul Ana Dobre.