Luiza Feroiu: Ce v-a determinat să candidați la funcția de decan?
Gabriela Iacobescu: Dorința de a pune în practică toate strategiile pe care le-am gândit și le-am elaborat în perioada de 4 ani în care am fost prodecan. Am observat care sunt problemele, riscurile, care au apărut în această facultate și mi-am dorit să fiu în poziția de a le rezolva, de a le îmbunătăți, de a face ca lucrurile să meargă mai bine.L.F.: Cum vi se pare trecerea de la prodecanat la decanat?
G.I.:E o trecere firească și lină. Nu mi se pare că au apărut mai multe responsabilități decât am avut în cazul prodecanatului. Noi nu am fost mulți prodecani. Am fost doi. Am colaborat foarte bine. Am știut fiecare ce avem de făcut și ne-am făcut lucrurile așa cum a trebuit. În momentul în care am devenit decan, am mai multă privire de ansamblu, am o echipă bună, doi prodecani care și-au luat responsabilitățile și le rezolvă așa cum trebuie, dar, după cum știți, răspunderea este a mea și urmăresc toate lucrurile cu foarte mare atenție.
L.F.: Ce planuri aveți pentru facultate?
G.I.: Am multe planuri pe fiecare dintre direcțiile pe care mi le-am propus în strategie. Pe cea de resurse umane, îmi doresc ca să încurajez dezvoltarea personală a fiecăruia dintre colegii mei. Dacă aceasta presupune timp mai mult pentru cercetare, să îi sprijinim în acest sens. Dacă presupune o promovare pe post, să îi sprijinim în acest sens. Deci, orice prespune dezvoltarea personală a fiecăruia dintre colegii mei. Mi-am dorit să intervin în mică măsură, în dezvoltarea programelor de studii, pentru că ele sunt mai mult dependente de fiecare departament și deci, de directorii de departament respectiv. Ceea ce pot eu să face este să încurajez interdisciplinaritatea, să încurjaez propunerea de programe comune. Din punct de vedere al cercetării, aș dori ca să creez premisele necesare unei bune focalizări pe parte de cercetare, pentru că știm că nu este ușor să fii și cadru didactic, și cercetător în același timp, însă sunt momente în care ai nevoie să fii cumva, înțeles și lăsat să îți duci la bun sfârșit activitatea de cercetare. Mi-am propus să asigur un echilibru între încărcarea timpului fiecăruia dintre cadrele noastre didactice, astfel încât să nu existe inegalități, lucrurile să meargă așa cum ar trebui. Pentru că fiecare dintre noi are competențe legate de un anumit domeniu, putem fi cei mai buni în direcția respectivă. Din punctul de vedere al studenților, mi-aș dori să putem să îi implicăm mai mult în activitățile pe care ni le-am propus. Ei au fost întotdeauna alături de noi, dar uneori am ezitat în a-i implica. Cred că cel mai bine ar fi ca ei să participe umăr la umăr cu noi în promovare de exemplu, a facultății. Este ceea ce am făcut în această admitere și ei au răspuns, într-adevăr, pozitiv.
L.F.: Dintre aceste proiecte, care este cel mai important? Care trebuie aplicat imediat?
G.I.: Ca urgență este ocupare locurilor la admitere. Deci, asta îmi doresc foarte mult. Noi am fost și înțeleg că rămânem o facultate grea, nu neapărat cu mare atractivitate pentru candidați, pentru absolvenții de liceu. Proiectele pe termen lung mi le-am expus. Ele se desfășoară aproape continuu și urmează proiecte de creștere a vizibilității facultății, activităților noastre prin activități cu mare impact în comunitate, cum este „Noaptea cercetătorilor”. Ne dorim să putem să o mai organizăm la toamnă prin ajutorul agenților economici locali, a dumneavoastră. Să reușim să ne organizăm, astfel încât această acțiune (pe care știți foarte bine, este teribil de dorită de către public și de către copii), să poată să fie din nou activată atâta timp cât proiectul european care o finanța nu a mai fost aprobat la nivelul țării. Deci, nu mai putem să mai participăm prin proiect european. Ne dorim să avem susținerea tuturor forțelor să reușim să-l dezvoltăm la toamnă și multe alte activități.L.F.: Ce vă propuneți să faceți ca să îi atrageți mai mult pe viitorii studenți?
G.I.: În primul rând, să compensăm această lipsă a unui parc științific la nivelul României, practic. Vreau să vă spun că eu cred că suntem singura și ultima țară europeană care nu mai are niciun parc științific și nu reușește să educe publicul larg referitor la ceea ce înseamnă știința, de fapt, și ruperea de teorie pură și trecerea ei în practică. Și în acest scop, toate departamenetele noastre fac popularizarea în licee, se adresează direct tinerilor și încearcă să le explice ceea ce de fapt, știința presupune și anume, o legătură cu viața, o parte frumoasă a abordării acesteia. Ne dorim să le spunem absolvenților de liceu și le spunem pe măsură ce facem aceste promovări că angajabilitatea la facultatea noastră este 100%. Deci, ei se angajează. Nicidecum nu este o facultatea care să îi lase pe drumuri, să zicem așa. Toți își găsesc un loc de muncă și majoritatea își găsesc un loc de muncă bine plătit. Deci, asta este ceea ce facem acum, ce am făcut până acum. Asta o să facem și în viitor, dacă reușim să ne facem vizibili și înțeleși. Rugăm absolvenții facultății noastre să fie alături de noi în acest demers. Se uită că la baza tehnologiei se află știința pură, fundamentală și nu mai are atractivitate. Deci, sunt proiecte mari, europene (facem parte din ele), de popularizare a științei tocmai pentru a reuși să explicăm tinerilor că în spatele oricărui monitor stă o serie de fenomene fizice și matematice, chimice care se întâmplă și sunt frumoase și merită să fie înțelese și dezvoltate în continuare.„Suntem pe primul loc din punctul de vedere al cercetării, la nivelul Universității din Craiova”
L.F.: Care ar fi principalele valori pe care vrea să le transmită sau chiar să le impună o facultate ca aceasta?
G.I.: Valoarea este, în primul rând, una științifică. Cred că noi, la ora actuală, ne impunem prin valoarea noastră științifică și de pregătire personală a fiecăruia dintre cadrele didactice ale acestei facultăți, dar bineînțeles că toate valorile fundamentale pe care orice om și cetățean le are, de la moralitate, corectitudine, deschidere, sunt promovate de către facultatea noastră. Ceea ce am vrut să impun de la începutul candidaturii mele, este ceea ce s-a dorit a se impune la nivelul universității prin strategia rectorului și anume, transparență. În primul rând, transparența ne asigură încredere unii într-alții și ne face să progresăm.
L.F.: Care sunt performanțele pe care le-a făcut până acum Facultatea de Științe?
G.I.: Ne-am impus la nivelul local, al universității ca având cea mai bună cercetare în ultimii 5 ani de când cunosc eu și cred că și anterior. Deci, suntem pe primul loc din punctul de vedere al cercetării la nivelul Universității din Craiova și este un lucru cu care eu, personal mă mândresc în numele colegilor mei. Este munca tuturor. Am făcut multe acțiuni și ne-am remarcat la nivel național prin colaborări, mobilități, conferințe, festivități și titluri de Doctor Honoris Causa. Ne-am implicat foarte mult la nivel european în proiecte de cercetare.
L.F.: Studenții vin să vă expună problemele pe care le au? Sunt deschiși cu privire la acest aspect?
G.I.: Toți studenții care au avut ore cu mine fac lucrul acesta și într-un mod foarte firesc și prietenesc. E adevărat, sunt studenți care sunt impresionați de funcție și care sunt reticienți în a-și exprima nevoile, dar cred se va schimba ușor și se va înțelege că, până la urmă, suntem cadre didactice și studenți. Nu este neapărat o chestiune legată de funcție și încet, încet se înțelege. Și atmosfera din Consiliul facultății cred că le spune foarte clar că facem lucrurile împreună și nu există nicidecum o atitudine dictatorială. Nici nu se mai poate la ora actuală. S-a terminat de mult, odată cu comunismul, această chestiune.„Fiecare dintre departamente și-a dezvoltat colaborarea cu mediul socio-economic formidabil”
L.F.: Cum decurg lucrurile la stagiile de practică? Cum vedeți întreaga situație?
G.I.: Este o chestiune la care stăm foarte bine. Fiecare dintre departamente (și nu este nicidecum meritul meu) și-a dezvoltat colaborarea cu mediul socio-economic formidabil în ultimii ani. De la simplele parteneriate cu inspectoratele care se ocupau de practica studenților, pedagogică, s-au dezvoltat parteneriate cu mediul socio-economic. La ora actuală avem 56 pe facultate. Toate dintre aceste companii, firme, instituții cu care avem colaborare, contribuie la practica studenților. Practica studenților se poate desfășura continuu, pe parcursul anului universitar sau în săptămâni compacte, în timpul vacanței de vară. Toți ne ajută, toți au fost alături de noi, toți dintre acești parteneri, în a le asigura studenților o idee despre ceea ce presupune meseria lor. La noi fiind o facultate compozită, și tipul de agenți care ne ajută este foarte larg, de la companii de IT la agenții de turism, la spitale, cabinete de optometrie, agenții de mediu, cabinete de analize chimice, centre de cercetare cum ar fi cele de la Măgurele. Deci, avem o gamă largă de locuri unde studenții noștri fac practică. Sunt chiar colaborări internaționale prin care aceștia sunt implicați în practică de vară. Cei mai meritoși dintre ei pot să-și facă în institute de cercetări din străinătate această practică.L.F.: Vara aceasta sunt studenți care pleacă în Deltă. Ei se plâng că trebuie să-și plătească aplicația. De ce există o astfel de problemă?
G.I.: Parteneriatul nu se face între universitate și hotelul în care locuiesc acești studenți. Ei fac practică topografică în zonă. Parteneriatele se fac cu firmele care asigură așa ceva. Este aproape imposibil ca aceste parteneriate să se facă cu agenți de tip hotelier, însă ceea ce se poate încerca, și asta dorim să facem pe viitor, este să reușim să le obținem sponsorizări pentru aceste deplasări. Lucrurile sunt în discuții și sunt foarte optimistă că vom reuși. Primim din partea Universității ajutorul prin transport. Deci, aceasta nu mai este o chestiune care să implice bani din partea studenților. Ei acolo nu plătesc cursurile și practicile pe care le fac la fața locului. Ceea ce plătesc este cazarea, deocamdată. Această practică până la urmă, nu se impune studenților. Ei dacă reușesc să participe prin efortul personal, se duc. Nu este o chestiune care să implice obligativitatea de a se duce acolo. Cadrele didactice care se duc acolo, se duc, de asemenea, pe cont propriu. Deci, deocamdată mai avem de lucru, dar dacă reușim să obținem sponsorizări (și sunt convinsă că o să obținem, am mai obținut și pentru alte acțiuni), atunci cu siguranță, ei vor beneficia și de cazare, dacă nu gratuit, oricum ea este mult redusă… Sunt grupuri mari, se aranjează prețuri modice…
L.F.:V-ați gândit să introduceți examen scris pentru admiterea la licență?
G.I.: Ooo, ne tot gândim. Ni se pare absolut nefiresc că nu există un examen, pentru că, până la urmă, selecția aceasta printr-un examen scris este definitorie. Îmi doresc un singur lucru:ca la admitere să avem suficient de mulți candidați, încât să ne dorim să impunem un examene scris. Anul trecut nu am reușit să ocupăm locurile la buget. Un examen scris, în situația aceasta, ar fi pur derizoriu. Deci, îmi doresc ca prin promovarea noastră, prin schimbarea atitudinii față de științe, ştiințe exacte și științe ale naturii, să reușim să introducem un examen scris. L.F.: O creștere în numărul celor admiși ar declanșa această schimbare în cazul admiterii?
G.I.: O schimbare în numărul de candidați, cu siguranță, ar duce și la acest lucru. La nivelul Universității, numai specializările care au număr mare de candidați pe loc au un examen de admitere și ceea ce este până la urmă, firesc. Un examen presupune o selecție a unor candidați, nu numai o probă doar de dragul probei. Trebuie să se aleagă cei mai buni.