de Lavinia Ureche şi Andreea Drăgoianu
Prefectul Judeţului Dolj, Nicolae Giugea, a absolvit Facultatea de Horticultură din Craiova în 1989, ca șef de promoție. Ulterior, a absolvit și Facultatea de Drept. A obținut titlul de doctor în ştiinţe, ramura Agricultură-Horticultură-Silvicultură. A publicat peste 90 de lucrări printre care ,,Viticultură şi oenologie”, ,,Banu Mărăcine – tradiţie şi vocaţie viticolă”. În prezent, este profesor la Facultatea de Horticultură, unde predă viticultură. Când i-am spus tema interviului nostru, a zâmbit. Timp de 27 de minute şi 57 de secunde şi-a amintit cu plăcere de perioada studenţiei, redevenind studentul ,,imprevizibil” de altădată.
Lavinia Ureche: Aţi făcut facultatea pe care v-aţi dorit-o sau a fost alegerea părinţilor?
Nicolae Giugea: Am vrut să urmez Dreptul, la Cluj dar pentru înscrirere îmi trebuia o recomandare de la U.T.C. (Uniunea Tineretului Comunist). Nu am avut-o din cauza mediei şapte de la purtare. De ce şapte? Pentru că diriginta noastră controla baieţii în buzunare să vadă dacă avem ţigări. Cum nu am fumat niciodată, nu am fost de acord. M-am reorientat spre Facultatea de Istorie din Cluj. Învăţasem doar unul dintre manualele pentru admitere şi am picat examenul cu 6,48. În cele din urmă, am ales Horticultura pentru că nu voiam o meserie să stau închis în birou. Pentru a mă putea înscrie a trebuit să muncesc la C.A.P.(Cooperativa Agricolă de Producţie) timp de cinci luni şi să fac şcoala de tractorişti la Cârcea. Am învăţat nebuneşte şi am intrat cu o medie de 9,80.
Andreea Drăgoianu: Unde stăteaţi în sala de curs, în băncile din faţă sau în cele din spate?
N.G.: Stăteam în prima bancă din consideraţie faţă de mine. Voiam să fiu atent la curs şi să îmi iau notiţe pentru că nu puteam să învăţ după notiţele altora.
,,Înainte de examen visam valuri de insecte”
L.U.: Aţi copiat vreodată?
N.G.: Nu, nici nu se pune problema. Consideram că e o lipsă de respect faţă de profesorii mei. În schimb, le mai şopteam colegilor, îi ajutam după ce îmi terminam de rezolvat subiectele.
A.D.: Ce examen vi s-a părut cel mai greu?
N.G.: Entomologia (n.r. ramura care se ocupă cu studiul insectelor). Înainte de examen m-am intoxicat cu materia, visam valuri de insecte care veneau spre mine. Era ca în Arca lui Noe, câte două din fiecare specie şi eu le identificam: aia e grillotalpa, ăla e masculul, aia e femela, depune ponta aşa…
L.U.: Domnul prefect a avut restanţe?
N.G.: Da, am avut o singură restanţă, pentru că nu învăţasem suficient şi nu m-am prezentat la examen. Ca Nichita Stănescu, la viticultură. Şi culmea, acum predau viticultura.
A.D.: Aţi avut altercaţii cu vreun profesor?
N.G.: Am avut, dar pe teme ştiinţifice. La un seminar de economie politică, încercasem un dialog cu colegii mei. Profesorul m-a ridicat în picioare: ,,Ia domnu, să te auzim şi pe dumneata”. Nu am avut ce să îi spun şi m-a lăsat repetent. La examen m-a picat şi m-a dus până la re-re-reexaminare. În anul al III-lea de facultate, aveam 17 de 10 şi un cinci la economie politică.
L.U.: V-aţi implicat în activităţi studenţeşti?
N.G.: Noi am făcut foarte multe proiecte în facultate. Mă implicam în absolut toate, de la cele sociale până la cele culturale. Câştigam şi bani din asta, bani serioşi, nu glumă! Le făcem proiectele celor de la fără frecvenţă.
A.D.: Ce regretaţi că nu aţi făcut în acea perioadă?
N.G.: Nu regret nimic. A fost cea mai frumosă perioadă din viaţa mea. Frumoasă şi eficientă. Am făcut tot ce îi stă bine unui student: am fost îndrăgostit, am ieşit la ceaiuri şi onomastici. Dar sincer, dacă la ora şapte plecam de la chef, la opt eram la curs.
,,…toți intrau în scaune că nu știau ce urma să zic.”
L.U.: Aţi fost un student liniştit sau unul rebel?
N.G.: Eram un student imprevizibil. Fiind în timpul comunismului, eram organizaţi într-o structură şi făceam fel de fel de şedinţe. Trebuia să iau cuvântul mereu, eram un bun orator. Un coleg chiar îmi zicea că atunci când îmi dădeam ochelarii jos, toţi intrau în scaune că nu ştiau ce urma să zic.
A.D.: Povestiţi-ne un moment de care vă amintiţi cu drag.
N.G.: Am avut foarte multe întâmplări amuzante în facultate. Eram în căminul trei la o aniversare. O bere, un pahar de vin şi nişte sandvişuri. La ora 22, ne trezim cu un echipaj de miliţie pentru că era mult zgomot şi o oră destul de târzie. Am adus un pick-up şi, după ora 22, am ascultat numai muzică patriotică: Republică măreaţă vatră, Poporul, Ceauşescu.
L.U.: Ce sfat le daţi studenţilor de azi?
N.G.: Puneţi mâna şi învăţaţi! În orice domeniu, ai o şansă. Pe cei buni viaţa îi alege şi îi trage la suprafaţă. Vreţi să vă duceţi la căpşuni în Spania? Duceţi-vă, vedeţi cum e, dar veniţi înapoi în ţară, înfiinţaţi-vă voi o căpşunărie şi puneţi-i pe alţii să muncească pentru voi. Dacă ai intrat într-un domeniu, fă domnule, performanţă şi îţi va fi bine.
Sursa poza
Sursa poza