„Basarabia e România” a fost strigătul puternic al studenților veniţi de dincolo de Prut care a răsunat vineri, 27 martie, în Piața „Mihai Viteazu” din Craiova. La 97 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Asociația Studenților Basarabeni a organizat Festivalul Basarabia.
Pentru studenții basarabeni, 27 martie nu este o zi oarecare. Basarabia este prima regiune românească care a revenit la Țara Mamă, România, pe 27 martie 1918, fiind urmată de celelalte regiuni. Este un eveniment de comemorare și onoruri aduse marilor personalități, eveniment desfășurat de voluntarii asociației an de an. Vineri s-a aflat la cea de-a opta ediție.
Programul a început cu o dezbatere la ora 10:00, în cadrul Departamentului de Ştiinţe Sociale, unde s-a pus accent pe semnificația istorică a acestei zile. A continuat la ora 12:00, cu depunerea de flori la monumentul lui Mihai Viteazu și cu tradiționala Horă a Unirii. La ora 19:00, la Casa de Cultură a Studenților Craiova a avut loc un concert, cu Alla Cebotari și Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”.
Festivalul Basarabia are ca scop comemorarea eroilor Unirii și trezirea spiritului național, păstrarea valorilor, promovarea culturii și extinderea termenului de „națiune”. „Scopul nostru este să reamintim românilor că în Bsarabia încă mai există flacăra românismului. Acolo se vorbește românește și gândim românește. Vrem să le aducem aminte politicienilor și din România și de la noi, că unirea este mai presus de tot și că ar trebui să reunim Basarabia cu România, așa cum s-a făcut acum 97 de ani. Vrem să arătăm că noi totuși suntem români. Ne-am dori ca frații de dincolo de Prut, să ne ajute să înfăptuim Unirea”, ne-a spus Tudor Capmare (Economie și Administrarea Afacerilor, membru al Asociației).
Președintele Asociației, Ion Cobîșenco (masterand, Facultatea de Drept), afirmă că: „România face multe lucruri penrtu noi. Îi mulțumesc statului român pentru bursele acordate. Cu toate că am fost sub jugul țarist, mai mult de 200 de ani, entitatea, cultura, limba și tradiția româneasă în Republica Moldova au rămas intacte.”
Pregătiți cu steaguri lungi de câțiva metri, dar și cu flori, studenții nu s-au lăsat intimidați de vremea ploioasă și friguroasă de vineri. Au jucat Hora Unirii şi au strigat cât au putut de tare: „Același sânge, aceeași țară, români am fost cu toți odinioară/ Chișinău și București sunt provincii românești.”
Cu greu am găsit pe cineva printre craioveni care să ştie despre ce este vorba. Liceanul Ionuț Cătălin Popescu (clasa a XII-a) nu a stat nici o secundă să răspundă. „Apreciez gestul lor și sper ca până în 2018, când se fac 100 de ani, să se unească din nou teritoriile. Sunt și ei români. Sunt frații noștri și este singurul teritoriu, care după Al Doilea Război Mondial, nu a revenit cui trebuia. Și ei vorbesc limba română și până la urmă suntem aceeași națiune. Un popor care nu este unit e ca un copil fără părinți. Cam așa suntem noi cu Basarabia. Aș vrea să se schimbe ceva în bine. Sper să prind ziua în care se vor uni”.
Ne fac bulgarii de râs
Nici studenţii nu sunt mai informaţi. Cei pe care i-am întrebat nu au putut să explice ce semnifică manifestările. Mult mai documentați s-au arătat studenții străini. Suzana Ilievo venită din Bulgariasă urmeze cursurile Facultății de Litere, la Universitatea din Craiova, a știut că se împlinesc 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu România și a venit în Piața Mihai Viteazul să asiste la evenimentele desfășurate de studenții basarabeni. „M-a impresionat muzica. E foarte frumoasă. La fel și hora, care e un semn al unirii, o legătură ce trebuie să existe ”, a spus tânăra.
Asociația studenților basarbeni se bucură de sprijinul celor de dincolo de Prut. „Atât prin organizațiile studențești cât și prin instituțiile publice, frații de dincolo de Prut ne ajută și ne susțin de fiecare dată, la toate evenimentele pe care le organizăm ”, a spus Ion Cobîșenco. Și Primăria Craiova îi ajută. „Ni se răspunde de fiecare dată solicitărilor pe care le facem. Un sprijin a fost oferirea Ansamblului Maria Tănase, ca să putem desfășura evenimentul de la Casa Studenților ”, declară președintele Asociației.
„Influența rusă nu e chiar persistentă ”
Întrebat dacă simt vreo amenințare din partea Rusei, în contextul conflictelor din Est, președintele Asociației a spus că situația geopolitică din Republica Moldova este destul de incertă, ținând cont și de puterea politică de la alegerile din noiembrie 2014. Cu toate că este o situație delicată, el crede că cei care se află la conducere în Republica Moldova, vor lua o decizie corectă. Speră ca viitorul Republicii Moldova să meargă către Vest, către UE și către valorile europene. „Ținând cont că ne-am pomenit cu două țări românești, una fiind în UE și alta nu, cred totuși că soarta Republicii Moldova sau destinația corectă a acestei țări va fi una bună. Influența rusă nu e chiar persistentă. Acest lucru apare mai ales pentru că tinerii gândesc diferit, au alte valori pe care le consideră supreme. Au o presiune destul de mare acolo, mai ales asupra politicienilor și ainstituțiilor. Cu toate că am fost sub jugul țarist limba și tradiția româneasă în Republica Moldova s-au păstrat.”
Claudia PREDILĂ
