Voluntariatul ca metodă de dezvoltare personală

Cursurile și cărțile de dezvoltare personală, conferințele, workshop-urile, revistele economice sau culturale joacă un rol important în autocunoaștere. La fel şi voluntariatul. Acesta este tot mai practicat de studenții de la Universitatea din Craiova, dar și din alte orașe ale țării. Din ce în ce mai mulţi studenţi înţeleg ideea că voluntariatul înseamnă şi evoluţie profesională şi personală, dar are şi relevanţă birocratică. Am stat şi noi de vorbă cu câţiva studenţi cu vechime în voluntariat. Aşa că i-am întrebat:

  1. Care a fost cea mai mare provocare a ta de când faci voluntariat?

             2.  Ce lucruri ai invațat de când faci parte din echipa de voluntariat?

 Raluca Rîjniță (studentă, Facultatea de Farmacie, UMF Craiova)

  1. Cred că cea mai mare provocare pentru mine a fost să ies din zona de confort. Asta ține de ambiția și curajul fiecăruia și e destul de greu de controlat. Te lovești de teama de a nu eșua pentru că e ceva nou și asta poate să te oprească. Zona mea de confort era destul de mică înainte de Organizația Studenților Farmaciști din Craiova, dar cu fiecare implicare a mea am făcut un pas în afara ei și acum pot spune că îmbrățișez provocările cu mult curaj. Provocarea de a ieși din zona de confort, din punctul meu de vedere nu se termină niciodată.
  2. Pe lângă modul de implementare al unui proiect, etapele desfășurării unui eveniment sau ce presupune organizarea unui ONG, cele mai valoroase învățături au fost cele care țin de dezvoltarea personală. Am reușit să analizez obiectiv, să îmi exprim clar ideile, să ascult nevoile celor din jur și să am încredere în ceea ce pot face.

 

Laura Ghimpețeanu (studentă, Facultea de Matematică și Informatică, Universitatea din București)  

  1. A fost atunci când aveam o activitate de 3 zile în facultate la care eram Proiect Manager, iar într-una din zile era ziua bunicii mele și în alta aveam un examen. Activitatea a necesitat multe pregătiri anterioare, implica participarea a peste 30 de companii în domeniul IT, iar modul in care urma să se desfășoare conta pentru imaginea Asociației Studenților de Matematică și Informatică-ASMI, dar și a mea. Nu am reușit să invăț din timp pentru examen, m-am aglomerat în ultimele zile, obosisem. Apăruseră situații neprevăzute, nu îi luasem niciun cadou bunicii și parcă toate mergeau prost. În final, am ajuns să dorm foarte puțin în noaptea dinaintea examenului, incercând să invăț, dar și realizând niște filmulețe pentru activitate-worst decision ever. Cu toate acestea, activitatea a reprezentat un real succes, ba chiar am reușit să-mi găsesc un intership la una dintre companii, la ziua bunicii am ajuns pe ultima sută de metri doar cu un buchet de flori în mână, iar examenul l-am picat.
  2. Am învățat să coordonez o echipă de oameni, am învățat să fiu trainer, am trecut peste frica de a vorbi în public, dar și să iau legătura cu oamenii de la firme pentru a obține finanțări și sponsorizări. Am învățat cum să îi „crești” pe cei mici, cum să îi introduci în lumea voluntariatului și să le induci valorile și pasiunea pe care ai avut-o tu.

 

Georgiana Lazara Oprea (studentă, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea din Craiova)

  1. Aș spune că tangența cu diferite persoane, diferite caractere ar reprezenta o adevarată provocare pentru că trebuie să înveți să accepți opinia altor persoane, să înveți să colaborezi cu ele. Unii te vor agrea, altii nu, dar datorită sau din cauza, depinde de circumstanțe sunt obligate să lucreze cu tine și vice versa.
  2. Am învățat că oamenii au șanse. Șansă să învețe, să se dezvolte, să întâlnească persoane, diferite caractere. Asociația de voluntariat, indiferent de care ar fi ea, este o echipă de personalități, unde fiecare învață de la ceilalti, unde toți se dezvoltă atât profesional, cât și personal. Viața de voluntar este o experiență la superlativ și unică.

 

Adrian-Cosmin Popa (absolvent, Facultatea de Automanică, Calculatoare și Electronică, Universitatea din Craiova)  

           1. Am aproape 6 ani de când fac voluntariat în organizația UN Youth România și cele mai grele momente pentru mine au fost reprezentate de perioada în care eram coordonatorul unui proiect numit PhotoLaundry. Eu mai văzusem la ceilalți cum se face această activitate, dar nu se compară cu situația în care ești direct implicat în problemă. Prima piedică de care m-am lovit a fost comunicarea. Noi fiind la primul nostru proiect de acest gen nu aveam încă experiența necesară pentru a știi din start ce trebuie să facem în cadrul unei echipe. Al doilea obstacol pentru mine a fost stăpânirea emoțiilor. Proiectul a avut un rezultat final foarte bun, am primit un feedback pozitiv, lucru ce ne-a depăsit nouă așteptările.

  1. Un lucru este cert: comunicarea și încrederea sunt cele mai de preț calități la care trebuie să ne raportam când vorbim de echipă deoarece asta înseamnă voluntariat și dacă nu lucrăm sub forma aceasta nu putem realiza nimic ca grup.

 

Alin Flueris (student, Facultatea de Inginerie Electrică, Universitatea din Craiova)

  1. Când m-am inscris în Organizația Studenților Politehniști Profil Electric nu puteam să vorbesc nici în fața a zece persoane. Țin minte că mă înroșam și mă bâlbâiam și cea mai mare provocare pentru mine a fost când la deschiderea anului universitar a facultății noastre, eu trebuia să țin un discurs în fața unei săli pline. Aveam multe emoții, era și normal, dar când am ajuns la pupitru, am început să vorbesc de parcă nimic nu mai era în jurul meu.
  2. Cred că cele mai importante lucruri pe care l-am învățat de când fac voluntariat, în afară de vorbitul în public, sunt: să fiu mai organizat, să fiu mai comunicativ, să lucrez într-o echipă.

 

Delia Cristina Stamate (absolventă, Facultatea Solvay Business School, Facultatea Vrije Universiteit Brussels, din Belgia)

  1. O mare provocare pentru mine a fost atunci când a trebuit să organizez conferințe și să fac parteneriate. Am decis să fac un proiect ce s-a dovedit apoi a fi important pentru mine pentru că mi-a dezvoltat capacități de lider, de vorbit în public și de manager de proiect. Am făcut în cadrul proiectului un workshop cu traineri din afară. Adevarata provocare a fost să aducem acești oameni, să promovăm, să lucrăm împreună și nu pot să spun că este ușor pentru că atunci când faci ceva pe bază de voluntariat nu ești plătit și noi aveam sarcina să motivăm oamenii de ce să facă asta, până și pe mine, până și pe ceilalti.
  2. Ceea ce am învățat în perioada în care am fost voluntar a fost să fi uman, în primul rând, iar în al doilea rând, anii de voluntariat, ii consider eu că au avut scopul de a dezvolta niste aptitudini pe care altfel nu ai putea să le dezvolți, intrând în contact cu oamenii, cu profesorii, cu speakerii, cu lume importantă. Voluntariatul te mai învață și să fi umil, cum să prețuiești mai mult ce ai în jur și eu aș încuraja pe toată lumea să facă acest lucru.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *