„Viața noastră se poate îmbunătăți”

Alina Păun este cadru didactic de 26 de ani. A absolvit Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, specializarea Limba Franceză – Limba Română și specializarea Arta Actorului în cadrul aceleiași facultăți. În prezent este studentă la Master pe specializarea Arta Actorului în anul al II-lea. Predă limba franceză la Colegiul Național „Nicolae Titulescu” din Craiova. În decursul vieții, a participat la mai multe schimburi de experiență în Franța, iar acum 14 ani a beneficiat de o bursă Erasmus la Universitatea din Lille. Experiența din Franța a ajutat-o să își îmbunătățească predarea, i-a stimulat creativitatea, i-a dezvoltat empatia și capacitatea de implicare, dar mai ales, a făcut-o să fie un profesor mai bun pentru elevii săi.

Am luat interviu profesoarei Alina Păun ca să arătam publicului larg, dar mai ales elevilor, că limba franceză nu este o limbă demodată, însă este percepută în mod greșit de foarte mulți tineri. Ea este studiată cu un scop, fiind o limbă de origine latină ca și limba română, astfel că elevii ar trebui să fie receptivi în ceea ce privește predarea și învățarea ei.

Claudia Pîrlogea: Care sunt punctele dumneavoastră forte de predare?
Alina Păun: În timpul activității mele didactice, am încercat în permanență să îmi îmbunătățesc modul de predare pentru a mă face înțeleasă de elevii mei. De aceea, punctele pe care anul trecut le consideram forte, pot să le consider anul acesta nesatisfăcătoare. În cariera mea, am fost extrem de preocupată de calitatea actului didactic. Pentru mine, o predare eficientă înseamnă ca actul didactic să fie calitativ. Mi-am dorit acest lucru pentru că eu îmi respect foarte mult profesia și, de asemenea, îi respect și pe elevii mei. Grija permanentă față de nevoile elevilor mei m-a transformat într-un partener, așa m-am considerat: un partener de învățare. Am fost mereu interesată de proiectele în care elevii mei sunt implicați și i-am sfătuit să nu abandoneze școala, pentru că eu consider că numai prin studiu putem să evoluăm, să ne autodepășim.

C.P.: A existat un profesor în școala generală sau liceu care considerați că a avut un impact puternic asupra dumneavoastră? În ce mod v-a influențat?
A.P.: Aș putea să spun că profesoara mea de franceză din liceu a avut o oarecare influență, dar au fost mai mulți factori care m-au dus la alegerea acestei profesii. Totuși, eram fascinată de profesoara de istorie din ultimul an de liceu pentru că orele dumneaei se încheiau întotdeauna cu următoarea frază: „Dar ce s-a întâmplat mai departe, veți vedea la următoarea oră”. Era ca o poveste care nu se mai termina.
Nu știu dacă profesorii m-au influențat, dar experiența mea în Franța m-a marcat. În anii ’90 am fost plecată într-un schimb de experiență în Franța pentru trei săptămâni și așa m-am hotărât să aprofundez studiul limbii franceze, iar ulterior să devin profesor. Eu consider că toți profesorii m-au ajutat în desăvârșirea educației și datorită lor sunt azi omul care sunt.

C.P.: Ce mod creativ și distractiv găsiți de a preda o limbă străină?
A.P.: De un an de zile am un laptop, pe care școala mi l-a dat în custodie și astfel am reușit să îmi îmbunătățesc metoda de predare. Ca elevii mei să se apropie de limba franceză, am găsit această variantă: să începem sau să încheiem ora cu o melodie în limba franceză. În sălile în care există un videoproiector, putem vedea și videoclipuri cu subtitrare. Copiilor le place foarte mult. Le dă multă energie și bună dispoziție. De asemenea, am început să le pun scurte exerciții de mișcare cu voice over în limba franceză. Sunt de-a dreptul încântată când ei prind anumite cuvinte, pe care le și rețin.

C.P.: Limba franceză este greu înțeleasă și subapreciată de majoritatea copiilor, cum o predați astfel încât să fie pe placul elevilor dumneavoastră?
A.P.: Limba franceză este o limbă muzicală, o limbă foarte frumoasă, însă ea a rămas în urmă față de limba engleză. Eu cred că a rămas în urmă din cauză că limba engleză se studiază încă de la grădiniță. Parcă este pur și simplu un sport național. Toată lumea învață limba engleza. De ce? Pentru că limba engleză este prezentă în mass-media, este prezentă oriunde în tehnologie și atunci copiilor le este mult mai ușor să o folosească. În schimb, limba franceză începe să fie studiată în clasa a V-a ca limbă modernă II, când copiii au în jur de 11 ani. Nu încep studiul acestei limbi prin joc, cum au făcut la grădiniță. Ca ei să rețină câteva cuvinte, profesorul a trebuit să se joace cu ei. Pe când la clasa a V-a este mult mai greu să te joci cu o clasă de 25 sau 30 de elevi, iar ei pornesc cu această reticență, că limba franceza este dificilă și nu le place, fapt pentru care o subapreciază.

Varianta nu este „nu ne place”, varianta este „ce ne trebuie nouă franceza”


C.P.: Cum procedați când un copil nu a înțeles sau nu îi place materia pe care o predați?
A.P.: Am acest obicei de a-i întreba pe elevii mei, de mai multe ori, dacă au înțeles noțiunile predate. Dacă nu înțeleg, reiau explicațiile până când se lămuresc sau închei atunci episodul respectiv și vin cu explicații ulterioare la următoarele ore de curs. Sunt elevi, într-adevăr, care spun că nu le place materia, dar nu cred că ei au ceva în mod special cu limba franceză. Lor nu le place școala în general, sunt plictisiți. Varianta nu este „nu ne place”, varianta este „ce ne trebuie nouă franceza”. Dacă cunoaștem o limbă străină, putem să călătorim liber, putem să lucrăm oriunde în lume. Știu că limba engleza se folosește peste tot, dar dacă vei lucra în Franța, cred că este mai potrivit să vorbești limba franceză. Școala ne oferă oportunitatea de a învăța mai multe limbi străine. Încercăm să învățăm o limbă străină chiar dacă nu ne place, pentru că putem să avem nenumărate beneficii. Ce frumos este să călătorim la Paris și să vorbim în limba lui Voltaire!

C.P.: Se spune că adulții învață mult mai greu o limbă străină, comparativ cu copiii. Ce părere aveți despre asta?
A.P.: Nu am lucrat cu adulții, dar mă iau pe mine drept exemplu. Când am studiat în Franța cu bursă aveam 32 de ani. Colegele mele aveau 20. Cu cât ești mai mic, cu atât prinzi mai repede și te adaptezi mai ușor. Fiind adult, deprinderile sunt formate și reușești mult mai greu să îți însușești anumite cunoștințe sau să schimbi anumite lucruri. Copiii, de exemplu, prind foarte repede prin joc. Ei reușesc să exerseze noțiunile predate de profesor cu ceilalți copii. În schimb, un adult trebuie să facă meditații sau să meargă să învețe limba franceză într-o instituție de cultură. În afara acelui spațiu, adultul nu mai are cu cine să comunice și atunci, neexersând limba, deprinderile respective se formează mai greu. Acum depinde și cât este de motivată acea persoană să învețe o limbă străină.

O limbă străină nu se poate învăța în două ore pe săptămână, este insuficient


C.P.: Dacă ați putea schimba ceva la sistemul de învățământ, ce ați schimba și de ce?
A.P.: În ceea ce priveşte programa şcolară, aş elimina de la profilul real studierea tipurilor de subordonate la clasa a XII-a. Numărul de ore la acest profil este insuficient pentru ca aceste noțiuni să fie bine înțelese şi consolidate. De asemenea, la ciclul gimnazial, la clasele a V-a şi a VI-a, textele propuse pentru lectură, din manualele şcolare, sunt foarte lungi, deşi copiii se află la început de drum. Aş opta pentru texte mai scurte, cu multe imagini, care să-i ajute să înțeleagă mai bine conținutul. Cred că fragmente selectate din povești cunoscute i-ar ajuta mai mult pe copii.
La opționalul de limba franceză pe care l-am propus acum câțiva ani, am citit împreună cu elevii povestea „La chèvre et les biquets”, apoi am realizat o miniscenetă, copiii fiind încântați de această experiență.
Aș dedica mai multe ore studiului limbii franceze, pentru că două ore pe săptămână sunt insuficiente. Aș dota școlile cu dispozitive inteligente: laptop, videoproiector, materiale didactice, pentru a-l ajuta pe profesor în predare. Poate şi mai multe proiecte educative pentru a-i ajuta pe elevi să-şi îmbogățească cunoştințele de limba franceză.
În timpul sejurului în Franța, am cunoscut o studentă poloneză care vorbea limba franceză ca o adevărată nativă. Am întrebat-o cum a reușit să se integreze și să stăpânească atât de bine limba franceză, iar răspunsul ei a fost că, în perioada liceului, elevii polonezi sunt încurajați să călătorească în Franța și să se cazeze la familiile franceze pentru a-și consolida cunoștințele și a-și exersa limba.

C.P.: Este de ajuns ca un elev să învețe materia dumneavoastră ca să poată vorbi fluent limba franceză după terminarea liceului?
A.P.: O limbă străină nu se poate învăța în două ore pe săptămână, este insuficient. Profesorii depun un efort foarte mare, sunt extrem de implicați în actul educațional, dar programa este foarte stufoasă, noțiunile predate nu sunt însușite și consolidate temeinic, astfel rezultatul nu este întotdeauna cel pe care ni-l dorim. Studiind zilnic și exersând cu profesorul, vei ajunge la un succes garantat. Doar cu un studiu de două ore pe săptămână și neexersând în restul timpului, lacunele în învățare își vor face simțită prezența. Elevii trebuie să exerseze limba, să se joace, să aibă interacțiuni cu elevi francezi sau francofoni, schimburi de experiență, pentru ca limba franceză să fie însușită și să fie pe placul lor.

C.P.: Ce competențe credeți că e necesar să aibă un cadru didactic, ținând cont de nevoile copiilor din secolul XXI?
A.P.: Copiii din zilele noastre sunt altfel față de cum erau acum 20 de ani. Sunt foarte inteligenți pentru că au la dispoziție tehnologia, se informează rapid, au cunoștințele pe care noi nu le aveam când eram la liceu. Pentru că beneficiază de o informare rapidă fără să depună niciun efort, elevii se plictisesc foarte repede. Sunt într-o continuă căutare, abandonează proiecte pentru a începe altele noi și se simt dezorientați. Sunt și copii care știu ce își doresc și ca să-i ajutăm, cred că principala calitate a unui cadru didactic ar trebui să fie empatia. Profesorul trebuie să îi înțeleagă pe elevi, trebuie să înțeleagă că fiecare elev este unic și pentru fiecare trebuie să existe o metodă de abordare. Trebuie să lucreze în echipă cu elevul și când simte că acesta vrea să abandoneze, să îl motiveze și, în același timp, să îl modeleze, dar să fie o modelare din umbră. Totul ar trebui să pornească de la elev sau să îi dea acestuia impresia că el a ales calea, chiar dacă a fost sfătuit de profesor. Astfel, el devine motivat și reușește să ajungă la succesul dorit.

C.P.: Cum credeți că poate fi învățarea vizibilă sau când și cum știm că un elev învață?
A.P.: Știm că un elev învață când este atent, preocupat de ce i se predă, când pune întrebări și caută singur răspunsuri. Ne dăm seama că elevul și-a însușit cunoștințele predate prin interacțiunile de la clasă sau prin evaluări. La sfârșitul semestrului sau la sfârșitul anului școlar, profesorul verifică dacă elevul a dobândit sau nu anumite competențe, dacă învățarea a fost sau nu eficientă.

Conta foarte mult cantitatea și nu calitatea actului didactic


C.P.: Cum se preda limba franceză când erați dumneavoastră elevă la liceu?
A.P.: Sunt lucruri asemănătoare și lucruri care ne despart în momentul de față. Și atunci, ca și acum, materia era stufoasă și clasele de elevi erau numeroase. În trecut erau ore dedicate literaturii franceze. Era destul de dificil să studiezi operele scriitorilor francezi, iar cantitatea de informație era enormă. Cred că, în prezent, profesorul este mult mai preocupat de calitatea actului didactic, iar învățarea să fie creativă și nu bazată pe memorare. Cu cât profesorul este mai iscusit și implicat, cu atât elevul învață mai ușor.

C.P.: Considerați că noile generații sunt mai receptive în ceea ce privește învățarea unei limbi străine?
A.P.: Sincer, consider că noile generații sunt mai receptive în orice domeniu. Își doresc să călătorească, să lucreze în străinătate și atunci își dau seama că reprezintă un beneficiu pentru ei să cunoască cât mai multe limbi străine.

C.P.: Ce probleme întâmpină elevii dumneavoastră în învățarea limbii franceze?
A.P.: În primul rând, faptul că ei nu exersează limba franceză reprezintă o barieră. De exemplu, eu propun elevilor mei jocuri de rol. Aceștia nu sunt dornici să participe decât într-o mică măsură, sunt stresați și nu reușesc să comunice. La orele de limba franceză realizez cu copiii diverse jocuri teatrale. La activitățile desfășurate am observat că elevii sunt mai preocupați de ce gândesc ceilalți colegi despre ei și nu se concentrează pe comunicarea propriu-zisă, astfel exersarea limbii franceze rămâne la un nivel satisfăcător. Stresul și teama permanentă de a greși îi face necomunicativi.
În schimburile de experiență din Franța am observat că elevii nu au această teamă, că ei încearcă să se exprime într-o limbă străină chiar dacă întâmpină dificultăți, fiind încântați că participă la activități și că pot lega noi prietenii.

C.P.: Ce așteptări aveți de la elevii dumneavoastră?
A.P.: Mă aștept ca ei să studieze și să nu abandoneze școala. Pentru mine educația este foarte importantă. Eu cred că prin educație putem să cunoaștem oamenii potriviți, care pot să ne influențeze în bine atât viața personală, cât și cea profesională. Astfel, viața noastră se poate îmbunătăți. Nu putem să evoluăm decât prin educație.

C.P.: Care este cartea care a avut un impact major asupra dumneavoastră?
A.P.: În această vară am recitit romanul lui Gustave Flaubert, Madame Bovary. Am fost extrem de mișcată de povestea personajului principal feminin, Emma Bovary. Ea era căsătorită cu un medic, dar era extrem de nemulțumită de mediul banal în care trăia și aspira spre mai mult. Neavând posibilitatea să se autodepășească prin ea însăși, Emma Bovary s-a lăsat cucerită de anumiți bărbați, crezând că aceștia pot să o salveze din mediul în care trăiește. Dându-și seama că bărbații pe care îi iubea au părăsit-o și nefăcând față dezastrului financiar în care era implicată, Emma Bovary s-a sinucis. Numele personajului lui Flaubert a devenit un substantiv comun, „bovarism”, desemnând aspirația iluzorie a unei persoane de a-și depăși condiția, fără ca ea să aibă capacitatea necesară pentru aceasta.

One Comment on “„Viața noastră se poate îmbunătăți””

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *