Pandemia de coronavirus a fost și este o piedică pentru elevi și profesori. Nu numai că elevii nu mai vin la școală și se pregătesc pentru ore din fața calculatorului, dar și modul lor de a aborda cursurile este diferit. Am discutat mai multe aspecte ale școlii online cu Florina Ungureanu, profesor cu o experienţă de 20 de ani în învăţământul preuniversitar, titular de limba engleză la Liceul „C.D. Nenițescu” din Craiova din anul 2007.
Ana-Maria Tudor: Cum credeți că ar trebui să decurgă o ora de limba engleză pentru a fi un curs online reușit?
Florina Ungureanu: Răspunsul meu e nu știu. Pentru că educația nu e ceva palpabil, nu e ceva exact, ci este exact interacțiune, care lipsește aproape cu desăvârșire, acum cu aceste improvizate cursuri online. Spun improvizate pentru că nimeni nu era pregătit pentru așa ceva. Fiecare profesor acum dispune fix de aceleași resurse reci, de niște ecrane și de o cameră video, mai mult sau mai puțin performantă. Fiecare profesor dispune însă de resurse personale diferite, și da, cred că depinde de relația pe care deja o are cu elevii, mai mari sau mai mici, de ceea ce simte atunci când predă.
A-M. T: Ce metode eficiente de predare abordați în fața calculatorului?
F.U: Mai recurg la metode non-clasice, cum ar fi să ascultăm împreună o melodie sau să privim un fragment dintr-un film pentru a atrage cât mai mulți elevi. Dar nu aș putea spune cât de eficiente sunt. E prematur. Altfel, citim, rezolvăm exerciții la gramatică, propun teme cât mai interesante.
A-M.T: Cum v-ați adaptat la folosirea platformelor online?
F.U: Nu ne-a întrebat nimeni. Unii mai greu, alții mai ușor. Eu, destul de greu. Prefer feedback-ul simțit, mai degrabă decât cel văzut. Plus că uneori, nu îmi pot vedea elevii, din diverse motive, unul fiind că nu vor să își deschidă camera, susținând că nu le merge.
Nu toți și nu întotdeauna, dar sunt probleme.
A-M.T: Care este opinia dumneavoastră despre învățământul online?
F.U: Învățământul online trebuia folosit ca un mod alternativ sau ca o metodă ajutătoare, nicidecum folosit exclusiv.
A-M.T: Ați întâmpinat dificultăți în folosirea acestor platforme online?
F.U: Desigur. A durat un pic până m-am obișnuit, cu Zoom, cu Google Class etc. Spun m-am obișnuit, adică am înțeles ce ar trebui să fac, dar nu știu 100% tot ce pot sau ce aș putea face. Uneori mi se spune de către elevi că le-a picat net-ul, curentul sau mai știu eu ce probleme reale sau nu se pot ivi.
A-M.T: Ce minusuri ați observat?
F.U: Ar fi foarte multe. Unii elevi nu au intrat niciodată. Unii din motive neîntemeiate, alții din motive cât de cât plauzibile. Ce am putea face? Cum să îi determinăm să intre? Cum să facem asta fără să îi amenințăm sau fără să implicăm părinţii, care uneori sunt împotriva noastră? Ba că le e greu, ba că nu știm să ne facem treaba, ba că nu ne facem treaba deloc. Nu toți și nu întotdeauna, dar sunt probleme.
A-M.T: Ce efecte pozitive are predarea online?
F.U: Nu aș putea să enumăr așa ceva. Poate doar că cei care intră mereu nu pierd materia. Altfel, deocamdată nu am văzut ceva pozitiv.
A-M.T: Cum a fost afectată relația elev-profesor în această perioadă?
F.U: Elevii pe care deja îi cunosc, aș putea să spun că sunt mai puțin afectați sau relația dintre noi e mai puțin afectată, deși unii simt nevoia de a relaționa face to face, dar cei care sunt în primul an de liceu și pe care nu am apucat să îi cunosc foarte bine sunt mai stingheri, mai reticenți. Dar să ne înțelegem. În învățământul preuniversitar, educația începe de când intru în clasa și până ies din școală. Elevii de liceu nu au nevoie doar de informații, au nevoie și de sfaturi, și de chestiuni legate de viață, de alegeri, de cum ne îmbrăcăm adecvat momentului, de cum ne putem ajuta unii pe ceilalți, de cum respectăm categorii sociale, de cum ne comportăm în societate, de cum ne putem ajuta părinţii, toate astea se pot face atunci când suntem în intimitatea sălii de clasă. Evident că profesorul poate deveni părinte, tutore, uneori prieten, iar acestea nu se pot realiza în fața unui calculator.
Nu am niciun control
A-M.T: Cum încercați să restabiliți atenția elevului?
F.U: Foarte greu, uneori e greu și când îi am față în față. De ani de zile le spun că tehnologia e bună pentru a ne ajuta din când în când de ea, nu tot timpul. Acum se pare că doar ea ne mai poate ajuta, dar e limitată, fără îndoială.
A-M.T: Care sunt cele mai mari piedici în predarea online?
F.U: Faptul că nu participă toți elevii, că nu am niciun control, că dacă nu îi văd e că și cum nu ar fi prezenți deloc, și că nu avem metode prin care să îi putem aduna pe toți la ore.
A-M.T: Care este cea mai importantă lecție învățată referitor la utilizarea tehnologiei în procesul educațional?
F.U: Că viață bate filmul, și că e important să ne adaptăm ori cărei forme de predare învățare. Elevii sunt încă adolescenți, cel puțin elevii mei de liceu. Au nevoie de îndrumare, de cunoștințe solide și de multă înțelegere. Faptul că abia acum ne descoperim și noi, profesorii, abilități de a preda online este o noutate și avem și noi nevoie de timp pentru a ne adapta la o situație nemaiîntâlnită. E foarte greu să mai putem face educație de calitate în aceste condiții, dar ne străduim, să sperăm că va trece cât mai repede.