Gabriel Liiceanu în dialog cu Vlad Zografi despre Cioran
Pe 8 aprilie 2021, Vlad Zografi și Gabriel Liiceanu s-au întâlnit într-un dialog online ca să-l readucă în prim-plan pe cel ce a fost omul și filozoful, Emil Cioran.
Întâlnirea a fost prilejuită de apariția volumului Carnetul unui afurisit, a unei noi ediții a volumului Itinerariile unei vieți. Apocalipsa după Cioran și de publicarea unei noi serii de autor Cioran, ce marchează împlinirea a 110 ani de la nașterea ,,scepticului de serviciu al unei lumi în declin”. Carnetul unui afurisit este ultima carte scrisă de Cioran în limba-mamă, numită de Liiceanu ,,cântecul de lebădă” al filozofului.
Arta de a cobi
La început discuția se concentrează pe interviul dat de Cioran lui Gabriel Liiceanu. Apoi cei doi încearcă să scoată la lumină adevăratul caracter al lui Cioran, dar și să explice anumite teme, concepte, din opera filozofului cum ar fi: arta de a cobi, sinuciderea. În timp ce Zografi consideră că Cioran mimează disperarea și că la el arta de a cobi este sinonimă cu arta de a trăi, Liiceanu îl contrazice. Încearcă să-i arate că nu avea cum să se prefacă, viața lui, în jur de 20 de ani fiind o adevărată dramă. Opera ,,a apărut din necesitate, ca terapie, filozofia a fost doar un pretext (…) exprimarea pentru Cioran este eliberare”. A cobi este, în interpretarea lui Liiceanu, același lucru cu a blestema.
Cioran, crede același Liiceanu, nu a predicat sinuciderea, ci doar recursul la sinucidere, adică libertatea de a alege cum să ieși din această viață: „Cioran susține că ideea sinuciderii e cea mai tonică dintre teme, făra ideea sinuciderii ne-am ucide pe loc”.
Omul și creatorul Cioran
Urmărindu-i temperamentul lui Cioran, Zografi ajunge la concluzia că se apropie mai mult de Beckett decât de Ionescu, pe când Liiceanu îl vede la „polul opus”: ,, Cioran era energic. Țopăia întruna (…) îl iubea pe Beckett, vedea în el ceea ce nu găsea la el. Beckett nu era aprins de nimic, pe când Cioran era la polul opus”. Liiceanu recunoaște că Cioran „e unul dintre oamenii care a împins cuvintele spre inexprimabil”.
Că Cioran a fost nepăsător sau poate prea activ, că a fost torturat de sentimente și senzații puternice, că a fost atras de problema morții și a suferinței, de ideea sinuciderii, toate sunt teme recurente. Ce rămâne? O carte, ultima carte, publicată în limba română Carnetul unui afurisit și alte zeci de eseuri și scrieri publicistice în limba română sau franceză.