Alin Apostol este din 2013 purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţului Dolj. Tatăl lui, care a fost poliţist, iar acum câţiva ani s-a pensionat, a fost cel care l-a inspirat să devină poliţist şi nu regretă acest lucru. Întotdeauna a fost atras de lege şi de disciplină. Înainte de a ocupa funcţia de purtător de cuvânt a fost ofiţer specialist în cadrul Biroului Rutier Craiova şi ulterior Serviciului Rutier Dolj.
Amelia Tută: Cum aţi ajuns să lucraţi în poliţie?
Alin Apostol: Sunt mai mulţi factori care au contribuit la alegerea mea. Tatăl meu a fost poliţist. S-a pensionat în urmă cu câţiva ani. O parte din dorinţa de a ajunge poliţist mi-a insuflat-o şi el: uniformă, ideea de a ajuta oamenii, de a prinde hoţi. Ulterior, după Academie, am ajuns în rândul ofiţerilor de poliţie rutieră. Întotdeauna am fost atras de partea asta de lege şi disciplină şi cred că asta a contribuit la alegerea meseriei de poliţist.
A.T.: Aşadar, tatăl dumneavoastră v-a îndrumat către această meserie?
A.P.: Nu pot să zic că m-a îndrumat. Mi-a lăsat liberul arbitru în a face ce vreau. Dar când venea acasă îmbrăcat în uniformă şi îmi povestea chestii legate de acţiunile de la serviciu, îmi sugera indirect. Din punctul lui de vedere, ar fi fost bine să mă orientez către alte domenii: medicină, economie. Însă mie mi-a plăcut meseria de poliţist.
A.T.: Cum aţi ajuns să ocupaţi funcţia de purtător de cuvânt?
A.P.: Am lucrat la Poliţia Rutieră. Intrând foarte des în contact cu oamenii, având diverse acţiuni de colaborare cu mass-media, accidente, am simţit că pot să fac şi chestia asta. Ulterior, colegul, Adi Căpraru, care acum este şeful secţiei 5 de poliţie din Craiova, a decis să plece de la biroul de presă şi să se orienteze spre direcţia de conducere. Funcţia de purtător de cuvânt a devenit vacantă şi s-a făcut o selecţie. Printre cei care erau vizaţi de ocuparea locului, eram şi eu. Mi-a fost propusă această funcţie. M-am gândit şi am zis că este o experienţă care nu trebuie dată la o parte şi de asta am acceptat.
A.T.: Ce funcţie aţi avut în trecut?
A.P. Am fost ofiţer specialist în cadrul Biroului Rutier Craiova şi ulterior Serviciului Rutier Dolj.
A.T.: În ce constă munca dumneavoastră?
A.P.: În mare parte activitatea se rezumă la mediatizarea activităţii polițiștilor. În toate activităţile desfăşurate în toate domeniile, o mare importanță o are marketingul şi promovarea acţiunilor desfăşurate de cei care lucrează în organizaţia respectivă, iar munca de poliţie trebuie promovată pentru ca oamenii să ştie pentru ce plătesc funcţionarii publici, cine este lângă ei şi ce activităţi desfăşoară pentru siguranţa lor.
A.T.: Ce puteţi spune despre managementul actual practicat în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj?
A.P.: Toată activitatea poliţiei doljene are drept scop creşterea gradului de siguranţă. Deciziile operaţionale şi ale conducerii Inspectoratului vizează desfăşurarea de acţiuni care să crească siguranţa doljenilor, vizează luarea unor măsuri şi întocmirea unor planuri de acţiune pe paliere importante: combaterea infracţionalităţii stradale, combaterea infracţionalităţii comisă cu violenţă. Aceste decizii de management sunt analizate la întâlnirile binale, trimestriale şi anuale. Îmbucurător este faptul că Doljul se află printre primele judeţe care în ultimii şase ani înregistrează scăderi în ceea ce priveşte infracţionalitatea. Asta înseamnă că deciziile de management luate la nivelul conducerii şi-au atins scopul de a aduce Doljul în rândul judeţelor cu un grad ridicat de siguranţă.
A.T.: Acest sistem diferă faţă de ce a fost acum câţiva ani?
A.P.: Da, deciziile de management trebuie adaptate la cerinţele societăţii şi la modificările impuse de dezvoltarea societăţii.
A.T.: Cât de eficientă s-a dovedit până acum reorganizarea poliţiei în mediul rural?
A.P.: Mediul rural întotdeauna a fost unul dintre priorităţile creşterii gradului de siguranţă. Având în vedere că vorbim de foarte mulţi cetăţeni care încă locuiesc acolo, au fost nişte decizii luate la nivelul conducerii de reorganizare a posturilor şi crearea secţiilor de poliţie rurală pentru acoperirea teritoriului mai ales că erau probleme legate de lipsa efectivelor.
A.T.: Care au fost acţiunile de maximă importanță care au condus la creşterea gradului de siguranţă publică a cetăţenilor în judeţul Dolj?
A.P.: Pe lângă infracţionalitatea sesizată care reprezintă palierul principal al acţiunilor, având în vedere că numărul acţiunilor sesizate de cetăţeni într-un an calendaristic este mare, vorbim de raziile periodice atât în mediul urban, cât şi rural pentru combaterea infracţionalităţii sesizate şi infracţionalităţii comisă cu violenţă, vorbim de structurile Poliţiei Rutiere, care organizează periodic filtre pentru creşterea gradului de siguranţă în trafic. Vorbim şi de acţiuni care se desfăşoară utilizând toate aparatele radar pentru combaterea vitezei excesive. Avem şi acţiuni desfăşurate de colegii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii, acţiuni de combatere a evaziunii fiscale. Anul acesta, cum bine ştiţi, este interzisă folosirea de artificii din categoria întâi. Poliţia se ocupă de monitorizarea acestui lucru, iar cetăţenilor le revine obligaţia să citească pe acele articole pirotehnice din ce categorie fac parte.
Amelia Tuță