„Nu (era, n.r.) bacalaureatul de care se sperie analfabeții ăștia”
Fost profesor „în adevăratul sens al cuvântului” la Colegiul Național „Carol I” (a profesat până în anii `80), Dumitru Bușneag povestește cum atunci elevii învățau pentru că ei conștientizau că aceasta le este prioritatea – „Eu am meditat copii de activiști, de comuniști, de securiști. Și venea copilul și învăța” – și despre nivelul mult mai ridicat al învățământului din acea perioadă – „Voi nu știți ce carte se făcea, ce admiteri se dădeau. Nu bacalaureatul de care se sperie analfabeții ăștia. Era de douăzeci de ori mai complicat decât bacalaureatul din ziua de azi până și admiterea unui seralist pe vremea aia”.
Când a predat la Filiași, Dumitru Bușneag a examinat membrii ai CAP-ului „care știau să rezolve ecuația de gradul doi. Și erau țărani. Am examinat una de era de-o seamă cu maică-mea. Păi în ziua de azi dacă le-o dau studenților mei de la Informatică, 99% nu știu să rezolve ecuația de gradul doi”.
C.V.:Banii din taxele de înscriere unde merg?
D.B.: Sunt nesemnificativi. Când îți vin 30 de copii, despre ce bani să mai vorbești? De obicei, banii se duc la fondul general al Universității. Ei îi gestionează.
L.A.:Cum sunt mediile studenților de anul acesta în comparație cu cele de anul trecut?
D.B.: Surprinzător, tot răul spre bine. Ne-au venit studenți mult mai buni la Informatică de când au strâns șurubul cu bacalaureatul. Veneau foarte mulți cu medii de cinci și era chin să lucrezi cu ei. De când cu șurubul bacalaureatului, vin copii de altă factură. De când este duritate la bac parcă, parcă am simțit copii mai buni. Dar păcat că sunt mulți copii care o dau în bară nevinovați, că dacă li s-ar spune din clasa a IX-a că vine bacalaureatul, copiii poate ar învăța.
L.A.:Ați avut vreodată plângeri din partea studenților sau comportamente mai neobișnuite?
D.B.: La matematică, nu. Nu am avut nici un caz mai deosebit. Eu am fost opt ani decan, până în 2008, am avut pauză și acum sunt din nou decan. Nu s-au întâmplat lucruri deosebite. Nici nu am avut când în câteva luni de când a început anul universitar. Dar în general, nu prea se întâmplă.
C.V.:De ce ar trebui studenții să aleagă Facultatea de Științe Exacte și care ar fi beneficiile după absolvirea acestei facultăți?
D.B.: Orice nație civilizată, care vrea să meargă înainte,trebuie să își facă fundamentul. Matematica, informatica, fizica, chimia sunt la baza oricărei științe. Informatica este legată de nivelul de dezvoltare al unei societăți. Cu cât o societate este mai dezvoltată, cu atât și informatica este mai dezvoltată. De informatică beneficiază societatea mai mult decât de matematică, fizică sau chimie.
Pentru ca matematica să fie interesantă trebuie să ai și oameni, studenți interesați. De exemplu, airbag-ul de la mașină, fără calcule matematice nu îl puteau realiza, e opera matematicienilor.
Fără fundament nu poți vorbi de nimic. Matematica, informatica, chimia și fizica sunt elemente de bază ale societății, sunt fundamentale oriunde.
L.A.:Credeți că există o cheie a succesului pentru cei ce termină această facultate?
D.B.:Am foarte mulți studenți care vin să le dau recomandări, să le semnez diplome. Pentru a te realiza afară, trebuie să fii pregătit bine, de aici din țară. Unii cred ca nu se mai pot realiza în urma studiilor universitare. Dar tu ca tânăr nu ai voie să-ți pierzi speranța, oricât de apocaliptic ti-aș prezenta eu situația. Aia nu trebuie să-ți dispară. Dorința de bine trebuie educată din clasa a I-a.
„Cum vine admiterea, vine tragedia”
Dezamăgit fiind de numărul mic de candidați care își depun dosarul la Facultatea de Științe Exacte acesta afirmă că: „Vine tragedia, cum vine admiterea. Hai să zic că noi avem 128 de locuri la Informatică și 40 la Matematică, deci în total aproape 170. Ca să fiu sigur că se ocupă, mie îmi trebuie pe puțin vreo 400 de candidați pentru că ăștia se plimbă cu dosarele. Număr ca Pristanda steagurile”.
L.A.:Credeți că studenții au oportunități de angajare pe plan local?
D.B.:Nu prea au. E o zonă amărâtă Oltenia. Oriunde e greu să îți găsești un loc de muncă.
C.V:Ce transmiteți candidaților care vor să urmeze această facultate?
D.B.: Să aibă încredere. Vrea, nu vrea, România trebuie să își revină. Nu se poate trăi din prostituție, droguri.
Lavinia ARANGHEL și Claudiu VOICILĂ