25 de ani de învățământ juridic la Craiova

Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale din Craiova a sărbătorit pe 20 şi 21 martie un sfert de veac de la înfiinţarea învăţământului juridic craiovean. Înfiinţarea unei facultăţi de drept la Craiova, în inima Olteniei, a fost un vis vechi al locuitorilor acestor meleaguri din rândul cărora s-au ridicat personalităţi ilustre ale dreptului românesc, precum logofătul Nestor Craiovescu – primul profesor român de drept şi principal autor al Legiuirii Caragea.
Am stat de vorba cu Decanul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Sociale, Sevastian Cercel, care ne-a povestit despre sărbătorirea celor 25 de ani de învăţământ juridic în Craiova, despre prezenţa ministrului Educaţiei, dar şi despre  rolul şi locul Facultăţii de Drept din Craiova în Hexagonul facultăţilor de drept din România.



Amelia Tuță: Cum aţi sărbătorit sfertul de veac?
Prof. univ. dr. Sevastian Cercel: Am avut o festivitate, am organizat şi conferinţa noastră bienală, am avut o ceremonie de decernare a titlului Doctor Honoris Causa. Toate acestea marchează un sfert de veac de învăţământ juridic în Craiova.

A.T.: Știu că învăţământul craiovean juridic are legătură cu personalitatea domnului Ion Dogaru. Ce ne puteţi spune despre acest lucru?
S. C.:  El este cel care a încercat mai demult să facă o facultate de drept în Craiova. Se afla în cadrul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor o catedră în care existau şi disciplinele juridice, mai întâi una, apoi mai multe (Dreptul comerţului, Introducere în drept). Anul 1990 este anul care a permis o deschidere şi o revigorare în dinamică ofertei educaţionale. Primul program înfiinţat de domnul Dogaru a fost Programul Dreptului. Anul următor tot programul se transformă în Facultatea de Drept. Pe 1 decembrie 1991 avem Facultate de Drept, care gestionează programe de drept la zi şi cu frecvenţă redusă.
 „Vrem să diversificăm colaborarea cu universitățile anglofone.”

A.T.: Ce ne puteţi spune despre acordarea titlului Doctor Honoris Causa Excelenţei Sale Emma Nicholson?
S. C.:În general îţi alegi pentru un astfel de titlu o personalitate care să îţi aducă un impact major pe planul vizibilităţii instituţionale. Se întâmplă ca, de data aceasta, să decernăm titlul doamnei Emma Nicholson, cunoscută de Craiova şi de România în perioada aderării ţării noastre la Uniunea Europeană. Acum ni se pare un lucru simplu, dar în 2006 nu eram siguri că România intră în U.E. Foarte mulţi credeam că nu o să stăm prea mult. În corpul academic al personalităţilor europene Universitatea din Craiova are încă una foarte importantă, care a avut un rol semnificativ pentru jurişti şi Facultatea de Drept. Facultatea are de multă vreme o relaţie foarte bună cu universităţile francofone şi vrem să diversificăm această colaborare cu universităţile anglofone. Pentru asta, ne-am gândit să începem de unde ar fi cel mai bine pentru noi, adică din Mare Britanie. În felul acesta am decis să implicăm în demersul nostru o personalitate marcantă, un om de onoare, doamna Nicholson, care, în 2001, a primit titlul de cetăţean de onoare al oraşului Craiova. Este un om care cunoaşte comunitatea noastră, s-a implicat în proiecte sociale şi are un proiect cu Fundaţia Mitropoliei pentru o şcoală.

A.T.: La evenimentele organizate cu prilejul aniversării celor 25 de ani de învăţământ juridic a participat şi ministrul Educaţiei, Sorin Mihai Câmpeanu.  Cu ce sprijină ministrul Educaţiei Facultate de Drept din Craiova?
S. C.:Nu este prima dată când ministrul Educaţiei este la Craiova, la facultatea noastră. Domnul Rector l-a invitat la o şedinţă de departament, acum o lună, în care noi făceam evaluarea notării. E o şedinţă destul de tehnică care are şi un pronunţat caracter analitic. A venit în condiţiile în care discutam de proiectele de cercetare din anul ăsta.

A.T.: Cum este privită Facultatea de Drept din Craiova de Sorin Mihai Câmpeanu?
S. C.:Are o relaţie foarte bună cu Universitatea din Craiova, cu Domnul Rector, Dan Claudiu Dănişor. Eu cred că este privită bine. Rezultatele facultăţii din ultimii 25 ani sunt bune, dar trebuie să rămânem cu picioarele pe pământ.
 „Vrem să avem și ajutorul ministrului Educației.”

A.T.: Există proiecte de colaborare cu Ministerul  Educaţiei?
S. C.:Asta ne dorim. Sunt proiecte în Universitate care, în curând, vor fi materializate cu ajutorul Ministrului Educaţiei, proiecte de infrastructură, universitare. Vrem să facem Căminul 9, care este ruină. Este dezafectat şi se doreşte alipirea acestuia Căminului 8. Universitatea din Craiova lucrează doar pe fonduri europene. În zonă, doar Medicina s-a făcut pe fonduri naţionale, într-o altă perioadă când erau bani. Avem şanse să aplicăm, aşteptăm documentele de lucru şi vrem să avem şi ajutorul ministrului Educaţiei. Pe noi ne-a onorat prezenţa dumnealui. Este un semnal că Universitatea construieşte o relaţie bună cu Ministerul.

A.T.: Care este rolul şi locul Facultăţii de Drept din Craiova în Hexagonul facultăţilor de drept din România?
S. C.:Este un consorţiu foarte interesant. Există multe documente care consemnează acţiunile Hexagonului, dar nu există în sine o persoană juridică care să îşi asume aceste lucrări. Iniţial, a fost o întâlnire triunghiulară, a celor mai vechi facultăţi din ţară, din Iaşi, Bucureşti, Cluj,  la care s-a adăugat Facultatea de Drept din Sibiu în anii 1980 şi, după 1990, cele din Craiova şi Timişoara. Aceste şase facultăţi care încearcă să dea un ton la nivel naţional prin coordonarea politicilor educaţionale. Întâlnirile din Hexagon sunt, mai întâi, întâlniri ale studenţilor. La 20 de ani e frumos să participi la concursuri. Studenţii noştri au obţinut diferite premii. Anul trecut am avut ca invitat Facultatea de Drept de Stat din Republica Moldova. În Hexagon, nimeni nu are un loc privilegiat, dar cel mai greu este să fii gazdă şi să ai peste 200 de participanţi. Peste două luni mergem la Cluj. Fiecare propune câte ceva şi în măsură în care propunerea este agreată de toată lumea, anul următor se implementează. Craiova a luat multe iniţiative, printre care și propunerea Dreptului constituţional, ca temă, într-un concurs organizat. Ideea a fost foarte bine primită. Locul şi rolul facultăţii în Hexagon reflectă calitatea proiectelor şi a parteneriatelor.

  A.T.: La momentul actual, Facultatea de Drept din Craiova este cea mai modernă din ţară din punct de vedere al sediului?

S. C.: Da. Aşa este. În martie, pe 11 martie 2013 ne-am mutat în noul sediul. Din punctul acesta de vedere este cea mai modernă, nu din ţară, ci din regiunea europeană în care ne aflăm. Vrem să modernizăm şi planul de învăţământ. Nu trebuie ca practica să rămână pe hârtie. Cel mai greu şi cel mai important este să ai parteneriate reale de practică.

Amelia TUȚĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.