Rezultatele mici la Bacalaureat şi rata ridicată a şomajului fac ca România să se poziţioneze în primele locuri în cadrul statisticii europene privind regiunile cu cele mai multe persoanele care părăsesc timpuriu educaţia şi formarea profesională, potrivit Eurostat.
Schimbări de la an la an şi fiecare ministru cu legea lui. Cam aşa stau lucrurile în învăţământul din România. Să se schimbe schimbare! Sub deviza aceasta şi-a desfăşurat activitatea fiecare ministru al Educației. Joaca cu elevii pare uşoară, iar incoerenţa unei legi pare la fel de uşor de găsit. Prima lege a Educaţiei după Revoluţie a fost adoptată în 1995. Actul normativ al Educației a fost modificată de peste 60 de ori de către toţi miniştrii care au trecut pe la Ministerul Educaţiei.
După Revoluţia română din 1989, sistemul de învăţământ românesc a fost într-un continuu proces de reorganizare care a fost atât lăudat, cât şi criticat.
Situaţia europeană în ceea ce priveşte abandonul şcolar cu raportare la România rămâne îngrijorătoare. Dacă Banatul şi Ardealul au ocupat poziţii constante în perioada 2005-2014, potrivit Eurostat, având o rată mai mică de abandon şcolar, nu acelaşi lucru putem spune de Estul şi Sud- Estul României care se confruntă cu o situaţie critică, 25% dintre cei înscrişi în sistemul de învăţământ aleg să abandoneze educaţia.
Oltenia a avut un parcurs descendent, rata abandonului şcolar scăzând de la 21% în 2005 la 15,9% în 2014.
Lucrurile par să stea mai bine în Banat, rata abandonului fiind una dintre cele mai scăzute din ţară, doar 10, 7% (în 2014) din cei înscrişi în sistemul de învăţământ alegând să renunţe la educaţie.
„Din câte am observat, rata de abandon nu este exagerat de mare. La specializarea mea încă nu au fost cazuri, dar pe la alte specializări am auzit că cei care au renunţat au descoperit că nu este ceea ce îşi doresc să facă pe viitor sau nu reuşesc să treacă de examene” a spus Anca Mitroi (I, Comunicare şi Relaţii Publice, Universitatea de Vest din Timişoara).
În Sudul Munteniei, rata abandonului şcolar atinge 22 de procente (în 2014). „La specializarea mea a abandonat un băiat. În rest ni s-a spus la început de an că în jur de 50 de persoane din 170 cât sunt înscrise la germană B abandonează în fiecare an, fiindcă li se pare prea dificil. Am mai auzit câteva cazuri în care voiau să îngheţe anul pentru că nu puteau face faţă”, a spus Lavinia Cîrstea (I, Engleză-Germană, Universitatea din Bucureşti).
Universitatea din Craiova are o strategie implementată deja de trei ani împotriva abandonului şcolar
„Abandon şcolar există la toate universităţile. Există şi la noi. Procentul nu este foarte mare. Motivele sunt diferite de la caz la caz. Majoritatea dintre cei care renunţă la studii, renunţă din motive personale: pleacă în străinătate sau se mută cu famila din Craiova. Nu se prea poate face mare lucru în acest sens. Totuşi, Universitatea din Craiova are o strategie implementată deja de trei ani: s-a refacut curricula, planurile de învăţământ sunt mai flexibile, mai puţine ore de activitate didactică cu studenţii şi mai multe ore de practică. Gradul de angajabilitate al absolvenţilor Universităţii din Craiova e undeva peste 70%. Procentele sunt diferite de la specializare la specializare,” a spus Cezar Spînu, Prorector pe Programe de studii şi inserţia profesională a absolvenţilor la Universitatea din Craiova.
A rămâne în sitemul de învăţământ pare un joc dificil, un joc care, pentru mulţi, rămâne necâştigator.
Amelia TUȚĂ