Studenţia te redefineşte

Să fii student înseamnă, pe lângă învăţat şi distracţie, implicare. Un proiect, un examen sau un eveniment la care ai luat parte va rămâne singurul mod în care te afirmi şi îl faci să conteze. După 5 sau chiar 20 de ani, eşti mândru că ţi-ai pus amprenta undeva. Câţiva dintre absolvenţii de facultate de acum un deceniu ne-au împărtășit cele mai frumoase amintiri din perioada studenției, ne-au vorbit despre implicarea în proiecte și munca în echipă. Iată ce am aflat!

Alina Guran a terminat Geografie-Franceză la Universitatea din Craiova în anul 2005. Îşi aminteşte cu plăcere de anii din facultate, de colegi, de profesori şi de aplicaţiile practice de pe fiecare semestru. Facultatea i-a oferit şansa prin activităţile practice specifice specializării să călătorească prin locuri minunate din ţara noastră: ,,O amintire plăcută este cea din excursia făcută în Delta Dunării din anul al treilea de facultatea şi ziua plimbării cu barca pe braţul Chilia.” Alina fost impresionată de caii sălbatici când a fost cu tractorul în Pădurea Letea. Pentru ea, studenţia este cea mai frumoasă perioadă din viată: ,,Fiecare experienţă trăită în studenţie mă face să mă gândesc la frumuseţea vieţii.”

Roxana Crăciun a terminat Facultatea de Electronică și Telecomunicații din Timișoara în 2005 și mărturisește că cele mai frumoase momente au fost cele petrecute cu cei mai buni prieteni în căminul studențesc. Ea și colegii de facultate erau mobilizați, știau să facă echipă și comunicau foarte bine: „Am avut un proiect în ultimul an de facultate, care consta în realizarea unui filmuleț. Ne-am mobilizat imediat: regizori, actori, cameramani; am filmat prin cămin, birturi, facultate. Rezultatul a fost «O zi din viața unui student»”.

Florin Neciu a terminat Facultatea de Automatică și Calculatoarela Universitatea Politehnică din Timișoara în anul 2015 și își amintește cu drag de studenție pentru că a învățat să fie mult mai organizat, să lucreze în echipă, dar și să se distreze. Unul dintre cele mai interesante momente din studenție este cel în care Forumul Organizațiilor Studențești din România al ANOSR s-a organizat înTimișoara (2013): „Vin studenți de la aproape toate facultățile din țară. Este ceva ce, cu siguranță, îți rămâne în minte”.La ședințele forumului, reprezentanții fiecărei facultăți se întâlnesc pentru a discuta tot ce ține de viața studențească: pun la punct proiecte legislative, discută problemele cu care se confruntă studenții atât în facultăți, cât și în spațiile de cazare, mijloace de transport „E interesant să vezi cum studenți din atâtea facultăți se unesc în discuții, organizează diverse activități culturale și, bineînțeles, nimic nu se încheie fără o petrecere pe cinste. Daca aș mai fi încă o dată student, n-aș rata pentru nimic în lume șansa de a lua parte la un astfel de forum.”

Olivia Zăvoi a terminat Facultatea de Ştiinţe Economice, specializarea Management în cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Tîrgu-Jiu, în anul 2010 şi spune că studenţia, pentru ea, a însemnat schimbare, cunoaştere şi libertate: „Studenţia a fost un moment unic, poate cea mai frumoasă perioadă a vieţii, a fost momentul când am simţit ce înseamnă libertate, momentul acela când te trezeşti într-un oraş nou, frumos, îţi faci o grămadă de prieteni şi începi să simţi cu adevărat cum e să trăieşti fără regulile părinţilor”.Chiar dacă s-a distrat, a şi învăţat: ,,A trebuit să păstrez un echilibru între distracţie şi învăţătură pentru a avea un viitor asigurat”.

Facultate și muncă: Învăț să devin independentă
Pentru Olivia Zăvoi, dorinţa de a fi independentă i-a fost împlinită în primul an de facultate: ,,M-am angajat part-time. Mi-a fost puţin greu pentru că intrasem la buget şi aveam nevoie de prezenţe şi note bune ca să nu-mi pierd locul”. După angajare a lăsat facultatea pe locul II şi a picat primul examen la informatică, fiind alegerea ei: ,,Îmi amintesc şi acum că doamna profesoară de informatică m-a pus să aleg, ori îl trec cu nota 6 pentru că aveam prezenţe şi am mai scris ceva, ori mă pun bine pe învăţat şi îl iau în toamnă cu notă mare”. Decizia a fost clară: „Nu voiam note de 6 în carnet, m-am pus pe învăţatşi am luat examenul cu 9”. Facultatea pe care a terminat-o nu a fost cea pe care şi-a dorit-o: ,,Am rămas pentru că am intrat pe un loc fără plată şi nu voiam să îmi pun părinţii să se sacrifice şi mai mult pentru mine”, dar s-a dovedit, într-un final, cea care o caracteriza cel mai mult: ,,Eu tot timpul am fost cea care a încercat să-i conducă pe ceilalţi pentru a-şi atinge obiectivele şi aceasta defineşte un sens a noţiunii de management”.

Magda Stoian, absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administrative din cadrul Universităţii din Bucureşti, în anul 2000, spune că îşi aminteşte de colegii de facultate, de câtă energie avea pentru activităţi, decât de mult visa şi de învăţăturile primite:,,Am fost învăţaţi că totul va fi posibil”. Ne mărturiseşte că deseori îşi aminteşte de un proiect pe care l-a primit la sociologie în timpul studenţiei: ,,A trebuit să lucrăm împreună cu persoane cu care nu cooperasem pentru a face o cercetare sociologică pe durata unui semestru”.

Ioana Guşatu a absolvit Facultatea de Relaţii Internaţionale, Drept şi Ştiinţe Administrative, din cadrul Univesităţii ,,Constantin Brâncuşi”, în 2014. Pentru ea, studenţia a însemnat un nouînceput,perioadaîn care nu tegândeşti la greutăţilevieţii, o perioadăîn care acumulezi experienţă şi îţi faci prieteni. Îşi aminteşte de momentele plăcute din viaţa ei de student, pe care nu le poate uita: prima zi, primele cursuri, terminarea sesiunii şi felicitările primite la finalul proiectelor: ,,Sunt lucruri şi evenimente pe care cu greu le poţi uita”.

Ce își vor aminti studenții după 20 de ani?
Ioana Guşatu mărturiseşte că o întâlnire cu mai mulţi membrii ai facultăţii pentru a pune problema unei întrebări a fost ideea unui profesor la un seminar şi este unul din tremomentele pe care încă şi-l mai aminteşte cu plăcere: ,,Unul dintre profesori a venit cu ideea ca la un seminar să adune mai mulţi membrii ai facultăţii pentru a pune problema unei întrebări: «De acum în 20 de ani, ce sperăm că-şi vor aminti studenţii de la cursurile noastre?»”. Ioana îşi aminteşte şi acum răspunsul unuia dintre profesori: ,,Profesorul de biologie îşi dorea ca studenţii să fie mai încrezători în ştiinţă”. Studenţii au fost întrebaţi ce îşi doresc în viitor. Răspunsurilelor au fost diverse: ,,Unii se gândeau la o carieră, alţii la o familie”. În urma acestei experienţe a tras şi o concluzie: ,,Mulţi dintre profesori sperau ca noi să devenim oameni mai buni, să avem abilităţile şi cunoştinţele necesare pentru a ajunge tot ceea ce ne dorim”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.