de Mario Ciuciulete
Un trend, o activitate, o necesitate
Unii o numesc simplu, sală. Alţii merg „să tragă de fiare”, însă pentru majoritatea, ea este doza zilnică de exerciţii, menite să le dea un pic de „wellness”.
Studenţii sunt cei care fac coadă la sălile craiovene. Cu toate acestea, nu există o limită de vârstă, aşa cum nu există nici un control medical avizat, care să le dea undă verde. Copii de 12-13 ani şi doamne de vârsta a treia. Acestea sunt extremele sălilor de fitness. Foşti sportivi de performanţă în căutarea tonusului pierdut, supraponderali certaţi cu mersul pe jos, tineri care nu se simt confortabil în corpul lor de păsări flamingo. Toţi aceştia formează publicul divers al sălilor de forţă.
Unii se laudă cu un corp „perfect”, alţii doar visează la el. Unii spun că mersul la sală e doar un trend, alții vor să pună pe ei pachete de muşchi, să se simţi mai în siguranţă. Idei preconcepute, idei care se fac praf atunci cand trendul trece sau când „ţi-o furi la colţu’ blocului”.
Sălile din Craiova sunt nişte „cocktail-uri” de oameni. Există indivizi foarte aroganţi care cred că 40 de cm în braţ îi fac mai importanţi, în acelaşi timp avem clasa „complexaţilor”, adică acei oameni care se simt vânaţi de toată lumea din jur. Într-un tur al sălilor, mai poţi găsi şi genul „divei”, acel tip de fată care vine să mai clătească ochii „obosiţilor”.
Ideea principală într-o sală de forţă este respectul
Ai intrat în sală pus pe fapte mari, dar aparatul tău preferat sau banda elastică sunt ocupate, iar persoana respectivă abia şi-a început exerciţiul. Nu este deloc elegant să te duci să întrebi: „Mai durează mult?” sau să spui: „Sper că nu va trebui să aştept o jumătate de oră”. Probabilitatea de a primi locul e mică. Şi chiar dacă acest lucru se întâmplă, e mai bine să nu afli ce gândeşte respectivul despre tine.
Altă situaţie, alte obiceiuri. Am avut ocazia să ascult, acum o săptămână, dialogul suprem dintre un macho (betonat cu zeci de găleţi de proteine) şi două domnişoare „nevinovate” care „dădeau la bandă”. Nu mică mi-a fost mirarea să aud că sintagma „Ce face fetele?” le-a speriat pe săracele fete, care au eliberat imediat aparatul.
În Craiova, oamenii se schimbă. Generaţiile de studenţi se ghidează după propriile instincte. Toţi caută să arate că sunt speciali prin diverse metode. Respectul de sine se clădește muncind. Prin muncă, însă, fiecare înţelege ce vrea sau ce poate. Depinde de mărimea brand-ului.
