Ai carte, ai parte…de dorința de a scrie

Cititul a devenit în ultimul timp o activitate tot mai rar întâlnită în rândul copiilor, dar şi a adulţilor. Timpul liber al copiilor şi adolescenţilor este acum petrecut făcând alte activităţi considerate  mai distractive sau care nu necesită atât de multă atenţie.  Cititul era cândva considerat o plăcere, un mod de relaxare şi principalul mod de găsire a informaţiilor, însă acum este deseori respins, fiind considerat o sarcină neplăcută.

Beneficiile cititului

Pe lângă faptul că îţi îmbogăţeşte cultura generală,cititul îmbogăţeşte vocabularul şi capacitatea de exprimare. Adolescenţii care citesc cu plăcere în timpul liber înţeleg cu 26% mai multe cuvinte decât cei care nu o fac. Lectura poate reduce stresul şi ajută la un somn mai bun. Şase minute petrecute citind sunt suficiente pentru a reduce stresul cu   68%. Cărţile stimulează activitatea cerebrală, îmbunătăţind astfel şi memoria. De asemenea îmbogăţeşte imaginaţia, dezvoltă o gândire analitică şi reprezintă o sursă principală de informare.

Acestea sunt doar câteva beneficii pe care le aduce cititul potrivit site-ului 1carte pe saptamana.ro.

Cititul poate declanşa şi plăcerea de a scrie. Poezii sau proză, întotdeauna scrisul este un mod relaxant de a-ţi exprima sentimentele, frustrările şi bucuria în rime, catrene sau capitole.

Am vorbit cu  studentii şi elevii care  sunt pasionaţi de scris.

Grăbit către facultate, pentru că are şi alte responsabililităţi studenţeşti fiind membru OSPPEC şi voluntar, Mihai Sprîncu şi-a făcut timp să ne spună câteva cuvinte despre pasiunea sa: poezia.

Mihai este student la Facultatea de Inginerie Electrică, iar în ciuda aparenţelor este un băiat sesnsibil care scrie poezii. Iar asta o face nu doar din distracţie sau din dorinţa de a impresiona pe cineva, ci din pasiune şi plăcere. Acesta spune că nu citeşte foarte mult, iar poezii aproape deloc, doar pe ale sale, deci nu are un model sau o sursă de inspiraţie anume. ,,Din punctul meu de vedere nu este cel mai important să citeşti, pentru că nu ai ce să înveţi de la nişte relicve. Citesc doar ficţiune şi nu scriitori români”.

Doar tu te perfecţionezi pe tine, nu altcineva

Pe chipul său poţi vedea dedicarea şi perseverenţa. „M-am apucat de scris din şcoala generală, din instinct”. Poeziile sale sunt promovate doar pe reţelele de socializare, deoarece crede că este un mod mai rapid şi eficient în care oamenii îşi pot exprima părerea şi reacţiona la ele.

Momentan lucrează la o carte pe care se gândeşte să o şi tipărească în viitor, pentru că vrea să aibă o amintire a anilor de facultate. Inspirația o ia din viaţa de  zi cu zi, filme, melodii şi din viaţa amoroasă. ,,Viaţa mea amoroasă este o telenovelă”, spune studentul oftând.

,,Vreu să mă perfecţionez,dar asta vine doar din practică şi din ceea ce faci tu. Tu te perfecţionezi pe tine, nu altcineva.”

Poeziile lui Mihai le puteţi găsi pe pagina de instagram Un nebun sincer https://www.instagram.com/unnebunsincer/?hl=ro, caracteristici care, spune acesta, îl definesc.

M-am apucat de scris din greșeală

Bianca Tulbure este una dintre adolescentele sensibile care scrie poezii. Brunetă, cu niște ochi mici de parcă ar zâmbi tot timpul, m-a primit cu o îmbrățișare și a fost încântată că poate vorbi despre pasiunea sa.

Are 18 ani și este în clasa  a XII-a la Colegiul Național ,,Frații Buzești”. Ea crede că cititul este foarte important pentru un tânăr pentru a-și putea dezvolta caracterul dar și limbajul, modul de gândire, dar din păcate tot mai mulți tineri au început să-și piardă interesul pentru această activitate. De ce? ,,Cred că tinerii au devenit mai comozi, au apărut tot mai multe filme, nu au timp și pentru că, să fim sinceri, au apărut atât de multe device-uri și atât de multe modalități  de recreere, încât preferă să aleagă altceva. Tehnologia omoară cititul’’.

Tânăra spune că cititul a avut un impact destul de mare aspura ei. ,,Nu pot spune că m-a ajutat enorm, nu am citit nici eu foarte mult, de ce să fiu ipocrită, dar mi-a dezvoltat anumite calități și să-mi descopăr anumite defecte și să privesc viața altfel.’’

Chiar dacă citește mai mult proză, Bianca scrie mai mult poezie, însă are și câteva încercări de proză. Spune că poezia este preferata ei, deorece transimte mai mult, este mai scurtă și mai ușor de citit.

,,M-am apucat de scris din greșeală” ne spune râzând tânăra. A fost o temă la limba română, la școală, care a adus-o pe drumul acesta. ,,Trebuia să scriem o poezie. Mai în glumă, mai în serios, am scris. Profesoara mi-a spus că am talent și m-a înscris în clasa a VIII-a la Concursul Tinere condeie. Amuzant este că atunci nu am participat cu poezie, ci cu proză.”

La 18 ani, eleva are și o carte publicată. Este un volum de poezii, însă conține și două nuvele. Cartea se numește Cioburi de suflet. ,,Încă nu realizez că am o carte publicată, nu mă consider neapărat o scriitoare, dar e un pas important pentru mie.”

Feedback-ul a fost destul de negativ, deoarece cartea este profundă și puțin sumbră, caracteristici total opuse personalității tinerei ,,Eu sunt o persoană destul de veselă în general și fiind o carte pesimistă mulți au fost șocați”.

Arta este pasiunea ei. Cântă la chitară, scrie, citește. „Am considerat că partea creativă deja o am și mi-o pot dezvolta singură acasă, de aceea nu am dat la Arte. Având o înclinație și către partea de profil real – matematică, științe, am considerat că acolo chiar am nevoie de profesori care să mă învețe. De ce să nu pot să fiu un om complex și să am și partea creativă, dar și pe cea științifică cât de cât în balans”.

Pentru  viitor  Bianca vrea să dea  la  medicină, dar și să continue să scrie şi să publice cărți, inclusiv în domeniul medicinei.

Cititul reprezintă așadar o rampă de început pentru tinerii scriitori, nu doar pentru cei din generația de astăzi, dar și pentru cei care s-au făcut remarcați de-a lungul istoriei.

Scriitorul american, Ernest Hemingway a spus cândva  că ,,Nu există prieten mai loial decât o carte”. Într-o ediție din 1935 a revistei Esquire, el a făcut o listă cu astfel de “prieteni” pe care spunea că ar prefera să îi poată citi din nou pentru prima oară decât să aibă asigurat un venit de un milion de dolari pe an. Printre numele de cărți amintite atunci de Heingway se află Anna Karenina și Război și pace (de Lev Tolstoi), Frații Karamazov (Feodor Dostoievski), Povestirile unui vânător (de Ivan Turgenev), Far Away and Long Ago (autobiografia lui William Henry Hudson), La răscruce de vânturi (de Emily Brontë), Doamna Bovary (Gustave Flaubert), Aventurile lui Huckleberry Finn (Mark Twain), Winesburg, Ohio (Sherwood Anderson), Regina Margot (Alexandre Dumas tatăl), Casa Tellier (proză scurtă de Guy de Maupassant), Roșu și negru și Mănăstirea din Parma (ambele de Stendhal), potrivit site ului Printre cărți.ro

„Probabil că în copilăria noastră  nu există alte zile pe care să le fi trăit atât de intens ca acelea petrecute în compania unei cărți pe care o iubim. De multe ori, lectura ne poate oferi clipe privilegiate. Probabil mulți dintre noi își amintesc de momente din copilărie când abia așteptau să se reîntoarcă la personajele cărții preferate, când timpul era suspendat prin cufundarea în lumea creată de scriitori și orice moment petrecut departe de cartea care ne captivase parea timp irosit.’’- este ceea ce susține și Marcel Proust autor al romanului-fluviu „În căutarea timpului pierdut

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *