Andreea Palcue este fostă studentă a Facultății de Litere, din cadrul Universității din Craiova, și, totodată, fostă bursieră Erasmus+. Andreea ne împărtășește câteva dintre impresiile și amintirile pe care le-a adunat în timpul în care a fost plecată în mobilitate, în Franța.
Andrada Odină: În ce țară ai obținut mobilitatea?
Andreea Palcue: Eu am fost în Franța. Deși eu eram pe specializarea engleză-germană, în cadrul Facultății de Litere, am reușit să obțin bursa pe locurile de limbă franceză. Făcusem franceză intensiv în liceu.
A.O: Ce te-a frapat la primele interacțiuni cu francezii și cu mediul academic francez?
A.P.: Noi studiem într-un semestru cât ei în doi ani. Experiența a fost frumoasă, dar francezii mi-au părut rasiști. La deschiderea de an universitar au anunțat că există și studenți români în campus. Eu m-am prezentat, iar pe finalul discursului, ca o mică glumă au spus „aveți grijă de bagaje, băieți!”. Acum mi se pare amuzant. Atunci a fost stânjenitor. Ceva timp am stat singură în ultima bancă.
A.O: Ce schimbări ai sesizat la tine după primele experiențe din Franța?
A.P: Am prins gustul călătoriilor. În vacanța din octombrie am plecat, cu o colegă canadiancă, într-o vacanță internațională. Toți banii pe care îi pusesem deoparte, în trei luni, au fost cheltuiți în acea vacanță. Am mers cu un fel de BlaBla car pentru că era ieftin. Aici nu aș merge cu cineva necunoscut în mașină, să tot schimb șoferul. Acolo nu am mai ținut cont. Am stat două nopți în Bruxelles, una în Brugges, patru în Londra, apoi două în Geneva.
A.O.: Cum ți-a fost influențată viața la întoarcerea din mobilitate?
A.P.: Am devenit mai pasivă când am ajuns acasă. Am preluat din pasivitatea francezilor, „e și mâine o zi”, „nu e niciun capăt de drum”, „la colț e o alta șansă”. Chiar dacă,în Craiova, stăteam în cămin studențesc, cu Erasmus am învățat, cu adevărat, ce înseamnă să ai grijă de tine și să fii cumpătat. Este o experiență care te învață cum să te descurci singur, te descoperi și poți afla dacă ești cu picioarele pe pământ.
