Facultatea de Medicină cere nu doar inteligență și stăpânire de sine, ci și rezistență fizică. Practica începe din anul I. Am vorbit cu trei studenți: Andra Escobici (anul II), Alexandra Ustabacieff și Ovidiu Stroe (anul III) care au făcut practică la Nefrologie și Chirurgie, la secția Pediatrie, Onco-Pediatrie şi Medicină internă.
Studenții merg alături de medicul la care au fost repartizați în saloane, vizitează pacienți, asistă la controale de rutină, învăță să facă injecții și să recolteze sânge. Se pot apropia de pacienți ca să afle despre afecțiunile lor. Trecerea de la teorie la practică este bruscă, bagajul de cunoștințe din anii precedenți fiind mai mult pe post de cultură generală. Pacienții nu sunt întotdeauna cooperanți: „Majoritatea se poartă urât cu noi, foarte mulți nu ne bagă în seamă, dar sunt câțiva care vorbesc cu noi și ne răspund la întrebări.”, a spus Alexandra Ustabacieff.
Practica poate fi șocantă. „Înainte să fac practică la Pediatrie mă gândeam să mă specializez pe această ramură, dar, din păcate, cazurile pe care le-am văzut m-au făcut să îmi schimb părerea. De exemplu, am văzut doi bebeluși gemeni părăsiți de mama lor care sufereau de leucemie în ultimul stadiu. Erau subdezvoltați, aveau aproximativ 2 ani și arătau ca niște bebeluși de doar câteva luni. Mâncau foarte puțin, un măr și un iaurt, de-a lungul unei zile. Cu toate că erau în suferință râdeau, erau veseli, ba chiar unul dintre ei m-a luat de mână printre gratiile de la pat. Imaginea lor mi-a rămas întipărită în minte și cu siguranță m-a făcut să-mi schimb părerea în legătură cu viața, fiind foarte norocoasă că sunt sănătoasă, am o familie unită și o șansă să realizez ceva important.
Un alt caz impresionant: „În anul I, pe Pediatrie, un copilaș de 7 sau 8 luni avea arsuri pe 70 % din suprafața corpului, pentru că mamă lui lăsase un biberon fără capac cu lapte fierbinte exact deasupra patului și biberonul a căzut”, a spus Alexandra Ustabacieff. „Am avut un caz în care pacientul era în comă hepatică din cauza cirozei! Când am întrebat dacă au ce să îi facă, doctoriţa responsabilă de grupă mea mi-a răspuns că e prea târziu pentru a mai face ceva! Asta e realitatea dură din spitale! Unele bătălii nu pot fi câștigate”, a spus Ovidiu Stroe.
În medicină, partea cea mai grea e să îți alegi o specializare care ți se potrivește. „Cred că se găsesc locuri! Dacă nu la noi, cu siguranță în alte țări!”, a spus Ovidiu Stroe.
Să fii student la Medicină „necesită mult devotament, timp liber mai puțin și învățat intens dacă vrei să fi bun”, a adăugat Andra Escobici.
Ovidiu Stroe ne-a zis că liceenii ar trebui să încerce să citească din timpul anului pentru examene și să nu dea la această facultate dacă singurul lor motiv e profitul. După șase ani de facultate, o să aibă un salariu mic, deci să nu se aștepte la o viață roz”.